Culoarul Brașov - Sighișoara - Coșlariu înainte de modernizare

13 martie 2010 -=- Excursie FeRoviaRă Brașov – Teiuș - Cluj-Napoca

Călătoream pentru prima dată spre Cluj-Napoca. Traversam depresiunea colinară a Transilvaniei, de la Sud-Est la Nord-Vest, de-a lungul magistralei feroviare 300, București Nord. După ce am trecut munții prin Valea Prahovei (link), am urmat pentru 50 de kilometri cursul Oltului, după care am traversat Podișul Târnavelor până la Blaj de-a lungul culoarului Târnava Mare. 30 de kilometri de la Teiuș la Războieni am avut Mureșul ca partener de călătorie, ca după 6 ore de mers și 330 de kilometri să ajungem în orașul scăldat de apele Someșului Mic.

Traseul de cale ferată din zona Defileului de la Racoș, între stațiile Augustin și Racoș, este amintit de Geo Bogza în a sa formidabilă lucrare ”Cartea Oltului”, spunând că ”din câmpie, Oltul nu ia cu el decât un drum îngust și linia de cale ferată care, strânsă lângă ape, se duce spre Sighișoara. Din nou trenuri trec, când pe un mal, când pe altul, trezind vuietul podurilor metalice, cu locomotivele pufăind și cu sute de capete omenești la ferestre. În goana lor nebună, sub ochii călătorilor, se desfășoară o amețitoare horă de vulcani stinși.”

Linia pornește din Brașov (altitudine de 560 de metri) și coboară continuu până la stația Rupea (450 de metri). De aici urcă aproape 80 de metri până la stația Beia, unde găsim curba cea mai strânsă – rază de 265 de metri, dar și panta maximă caracteristică de 10 mm/m, ca mai apoi să coboare până la Teiuș, pe malul râului Mureș, la 365 de metri.

Locomotiva 060-EA-001 a fost grav avariată pe tronsonul Brașov – Sighișoara


LDH 81-0329-3 de la CFR Marfa cu o naveta de Fals-uri cu Lignit de la minele Căpeni, jud. Covasna


Curbă și contracurbă înainte de Blaj


Gara Teiuș





11:50

Porneam din Brașov, important centru feroviar din depresiunea Țării Bârsei, care a devenit stație de tren la 1 iunie 1873. Atunci s-a deschis circulația de la Brașov la Sighișoara. Atunci era stație înfundată, iar 6 ani mai târziu, MAV a construit linia Brașov – Predeal, realizând astfel legătura de la Oradea la București prin Brașov – devenind stație de tranzit.

Peronul și Gara din Brașov


Ieșire din Brașov către Rupea


Linia din stânga - linia spre Sibiu / Zărnești



12:00

Chiar la ieșire din Brașov suntem întâmpinați de o garnitură de vagoane Eacs și Eaos încărcate cu masă lemnoasă pentru KronoSpan Brașov.

Vagoane Eacs încărcate cu bușteni pentru KronoSpan Brașov


Fabrica KronoSpan Brașov



Fabrica de Zahăr de la Bod este un operator economic important în zonă, astfel că a fost racordat la Magistrala 300 printr-un mic triaj. Mai mult, aici am găsit un mărfar GFR cu câteva vagoane cisternă. ”De îndată ce a intrat în Țara Bârsei, pe malurile Oltului au și apărut semnele acestei vechi îndeletniciri – cărămidăriile. Din țărâna în care sfecla de zahăr își ascunde dulceața și umilința, sunt plămădite țiglele ce acoperă o bună parte din casele Ardealului, dând satelor înfățișarea lor înfloritoare și picturală”.

Linii industriale electrificate la Bod


Mărfar GFR cu cisterne la Bod


Locomotiva electrică 40-1009-6



12:10

Traseul Magistralei 300 traversa depresiunea Brașovului de la sud la nord și, o dată ajunși în Feldioara, traseul căii ferate urma să aibă la dreapta malul stâng al Oltului, iar la stânga Munții Perșani. Geo Bogza spune: ”Cu cât Oltul își grăbește valul, Feldioara se avântă cu solemna-i siluetă, tot mai sus, impunătoare și meditativă. De pe o înălțime stâncoasă, ea domină ținutul și, ca o veche stampă, învie mulțimile care au forfotit cândva în jur, ridicându-i bastioanele, sau celelalte mulțimi, venite cu fruntea sub coifuri, cu flamuri și lănci, să o asedieze. Acum, în afară de bufnițe și lilieci, glorioasa ruină e pustie, dar a rămas viu simțământul care îi va fi stăpânit pe toți cei ce se închideau odinioară între zidurile ei - și care îl cuprinde și pe cel ce privește, azi, printre creneluri – că, atât timp cât un singur om ar mai face de strajă, nimeni n-ar fi în stare să o cucerească.”

Câmpuri line între Bod și Feldioara


Cetatea Feldioarei - Marienburg - construită de cavalerii teutoni


Gara din Feldioara


Un vagon rătăcit Eacs pus pe boghiuri H


Unul dintre cele trei lacuri de la Rotbav


Halta Rotbav


Lacul mare din Rotbav



12:20

Bisericile fortificate săsești din Țara Bârsei sunt o mare atracție în rândul turiștilor. De altfel, însăși Țara Bârsei atrage curiosul de istorie, de aventură și plimbare. Poveștile cu cavaleri teutoni și sași se pot citi chiar pe zidurile bisericilor și fortificațiilor.

Halta din Vadu Roșu


Biserica evanghelica din Măieruș


Halta Măieruș


Stație de transformare a curentului electric de la Măieruș



12:30

Bucla Ormeniș - Augustin – Racoș urmează fidel traseul în meandre al Oltului. Permiteți-mi să-l redau pe talentatul Geo Bogza: ”La Aita Mare, ca în atâtea alte locuri, câteva zeci de inși, mai toți țigani, lucrează în câmp deschis și aproape goi. Pe lângă ei, Oltul trece ca pe lângă un trib african: negri ca smoala, frământă pământul, de la coapse până la tălpi o neîntreruptă împletire de mușchi, mișcându-se ritmic sub pielea umedă și strălucitoare.”

Case văzute din tren din Apața


Clădirea gării din Apața


Impiegatul de mișcare din Gara Apața


Halta Ormeniș



12:40

Luăm o pauză de la ce spunea Geo Bogza și vă amintesc despre ceva mai trist – locul și întâmplarea avarierii locomotivei 060-EA-001. Deși în imaginile de mai jos veți observa alte două cisterne cu uran răsturnate în apropiere de Ormeniș, curba de dinaintea intrării în Gara Augustin a fost locul unei tragedii cu grele repercusiuni. Au murit doi oameni, mecanic și mecanic-ajutor de pe LDH-ul care a plecat fără ordin de circulație pe ruta Augustin – Apața. Această manevra avea să le fie fatală, deoarece impactul cu locomotiva 060-EA-001, care tracta pe atunci Trenul Rapid 24. Era capul de serie al locomotivelor electrice din România, construită și livrată de ASEA în 1965.

Vagoane cu uran deraiate la Ormeniș


060-EA-001


Curba de dinainte de Augustin


LDH 81-0329-3 de la CFR Marfa cu o naveta de Fals-uri cu Lignit de la minele Căpeni, jud. Covasna


Gara Augustin


Clădirea impiegatului de mișcare din Augustin


Un vagon părăsit prin Augustin



12:50

”Lupta” pe care o duce Oltul în defileu este descrisă ca o tragedie: ”Valea se gâtuie brusc, lumina zilei scade, iar colții necruțători pătrund în vâltoarea undelor. […] Două stânci negre, mai ales, le pândesc dintr-o parte și alta, sfărâmându-le cu înverșunare. Pulverizate, învinse, dezagregate, apele clocotesc căutând să-și refacă ființa, dar alte stânci le așteaptă chiar în albia lor, cu spinări late și negre de hipopotami. Și acestea le zdrobesc, cu aceeași cruzime”. Așa scrie în Geo Bogza în capitolul unde dezbate acțiunea ”Oltului de a străbate Ardealul spre Apus”.




Oltul și Munții Perșani în Defileul Racoș


Între Augustin și Racoș


Munții vulcanici de la Perșani


Scuterist învingând drumul capricios


Trenul șerpuind



Comuna Racoş, o localitate cu aproape 800 de gospodării, este aşezată pe malul drept al Oltului, la ieşirea din defileul amintit. Ea este cunoscută îndeosebi pentru vechile exploatări de bazalt şi de calcar. Există trasee turistice marcate pentru a vizita defileul, pentru a ajunge la Pasul Bogata şi Pădurea Bogăţii, Racoşul de Sus, ”Bazaltelor de la Racoş”.

Pădurile pustii din munții Perșani


Castel de apă în Gara Racoș



13:00

”Vulcanici, munții pe care Oltul îi străbate sunt atât de tociți, încât par un fund de ocean, peste care neîncetat s-ar fi rostogolit uriașe talazuri. […] La ieșirea din Munții Perșani, în fața Oltului se deschide una dintre cele mai calme și mărețe priveliști pe care le-a întâlnit vreodată.”

Gara Mateiaș


Spre Rupea


Indicator de Viteza Stabilită pe Magistrala 300



13:10

La Rupea ne luam ”La revedere!” de la Olt și îl lăsam să curgă spre ”Întoarcerea în Cosmos”, sau spre vărsarea în Dunăre.

Limitare de 70 km/h înainte de Rupea


Indicator de curbă periculoasă pe Drumul European E60, Brașov - Târgu-Mureș


Râul Homorod


Intrare în stația Rupea


Fabrica de traverse din beton


Gara Rupea


Drezina DP 58 în stația Rupea


Biserica fortificată de la Homorod


Viteza stabilită spre Sighișoara



13:30

Traseul căii ferate se unduia calm printre dealurile line unde zăpada se încăpățâna să nu se topească.

Stația Beia


Între Beia și Dârju



13:40

Halta Dârju se află la intersecția dintre județele Harghita, Brașov și Mureș. Conform unui raport al CFR privind reabilitarea căii ferate Brașov – Simeria pentru circulația trenurilor cu 160 km/h, această haltă va urma să fie desființată.

Curbe strânse înainte de stația Dârju


Halta Dârju


Între Dârju și Archita


Halta Archita


Casă părăsită


Satul săsesc Archita


Biserica fortificată de la Archita Arkeden



Între stațiile Archita și Mureni există halta Feleag. Într-o pustietate perfectă, un pasionat de fotografie – hayphoto – a realizat un instantaneu superb cu un tren mărfar tranzitând halta Feleag.

Spre Mureni



13:50

Cei 10 kilometri dintre Archita și Mureni traversează o zonă de dealuri și pădure deasă care, după reabilitare, va fi străbătută de un tunel pentru a rectifica curba strânsă de la ieșirea din Mureni spre Vânători.

Intrare în stația Mureni


Un cărucior pentru transportat șine


În stația Mureni


Curbă largă la ieșire din stația Mureni spre Sighisoara


În linie dreaptă spre Vânători


Viteză stabilită vis-a-vis de E60


15 km până la Sighișoara


Stația electrică de transformare de la Saschiz


Transformatoare electrice


Halta Saschiz



14:00

Trenul Accelerat 1746 Satu Mare – București Nord cu locomotiva 41-0001-2


Curba de dinainte de Vânători


Semnalele de ieșire din capul X al stației Vânători


Iarba din ce în ce mai verde în apropiere de Sighișoara


P.S.S. Albești


Vagoane Eaos reparate la Reva Simeria


Atelier de prelucrarea lemnului în stația Albești Târnava


În apropiere de stația Sighișoara


Poduri feroviare peste Râul Târnava Mare


Liniile stației Sighișoara



14:10

De la acoperișurile caselor și până la bisericile fortificate, toate satele și comunele prin care trenul traversează Podișul Transilvaniei se aseamănă cu Sighișoara. Nenumăratele obiective turistice din Sighișoara sunt recunoscute pe plan național și internațional, iar festivalurile etnice sau medievale care se desfășoară de-a lungul anului înveselesc și animează clădirile orașului medieval. Din punct vedere feroviar vă pot spune că primul tren de călători a intrat în gara Sighișoara la 11 octombrie 1872.

Vagoane părăsite și Biserica din deal din Sighișoara


Automotorul Regiotrans X4556 nr. 97-0549-2


Linia 1 ocupată de automotorul Regiotrans în Sighișoara


Gara Sighișoara


Vagonul 1 de la rama electrică nr. 6


Vagonul 2 al ramei electrice Z6100


Vagonul 3 al ramei electrice 58-0006-5


Trenul Personal Brașov - Sighisoara-2



Trenul era în întârziere de o oră.

Ieșire din stația Sighișoara


Peisaj urban în Sighișoara


Fosta biserică a leproșilor


Biserica din Deal din Sighișoara


Casa modernă de pe malul râului Târnava Mare


Bordeiul construit din pietre din Sighișoara


Spre Mediaș


Trenul Accelerat șerpuind pe Magistrala 300 vis-a-vis de râul Târnava Mare


Tunelul de sub Dealul Bisericii


Kilometrul 301 de pe Magistrala 300


Râul Târnava Mare între Sighișoara și Mediaș


Spre Mediaș



14:20

La intrarea în comuna Daneș am fost plăcut surprins de existența unui mini-parc industrial dedicat construcției conductelor magistrale de gaze, petrol, țiței, apă și alte fluide. Aici există și un ziar local - Actualitatea dănășeană - o publicație lunară de informare

Cultură de hamei și începutul unei zone neutre


Poduri feroviare peste Râul Târnava Mare


Punct de lucru Tubex în Daneș


Activitate la depozitul de țevi



14:30

Gara din Daneș


Săgeata Albastră ca Personal 2565, Sibiu – Copșa Mică – Sighișoara


Strada Gării din Daneș


Limitare de 30 km/h intre Daneș și Luna


Punct oprire Luna



14:40

Trecere la nivel cu calea ferată în Dumbrăveni


Peronul stației Dumbrăveni


O inimă de cale ferată aruncată-n decor


Biserica fortificată din Șaroș pe Târnave



14:50

Bisericile greco-catolice construite în cel mai înalt punct al urbei pe care aceasta o reprezenta.

Intram în stația Ațel


Platforma de încărcare/descărcare la Ațel


Gara din Ațel


Biserica fortificată din Brateiu


Halta Brateiu


15:00

Primul tren care a intrat în Mediaș venea dinspre Teiuș la 12 iunie 1872.

Trenul unduiește spre stația Mediaș




Grădinile suspendate din Mediaș


Acceleratul 1622, Sibiu – Copșa Mică – Brașov – București cu locomotiva EA-278


Spre Mediaș


Liniile stației din Mediaș


Peronul stației Mediaș


Gara Mediaș


Clădirea șefului de stație


Locomotiva 060-EA-247 cu Trenul Personal 3515, Mediaș – Teiuș



15:10

Limitare de viteză 50 km/h la ieșire din Mediaș spre Copșa Mică


În curbă cu limitare de 50


Halta Târnava



Nod de cale ferată, Copșa Mică, cândva cel mai poluat oraș din Europa, își aștepta, tăcut, călătorii sau trenurile de marfă.

Turnul de control de la Copșa Mică


Gara Copșa Mică


Locomotiva diesel-electrică GM 65-1219-8 în Copșa Mică


Linia Copșa Mică – Sibiu



15:20

Meci de fotbal între copiii din Copșa Mică


Peisaj urban din cel mai poluat oraș din Europa


Poduri feroviare peste râul Visa


Poduri feroviare peste râul Târnava Mare


Râul Târnava Mare


Ultima trecere peste râul care se va vărsa în Mureș


Semnal luminos prevestitor al stației Micăsasa


Semnal luminos de intrare in Micăsasa


Stația de transformare a curentului electric


Gara din Micăsasa


Linia 1 din stație dezafectată



15:30

40-0512-0 cu Trenul Personal 3514 Teiuș – Brașov


Am intrat pe raza județului Alba


Curbă și contracurbă înainte de Blaj


Podețele și trecerea la nivel cu calea ferată din Lunca


Halta Lunca


Stația în curbă: Valea Lungă


Halta Glogoveț


Halta Mănărade și limitare la 40 km/h



15:40

Soarele îmi bătea în față, așa că unele fotografii au ieșit cam arse. Pe de altă parte, vagoanele trenului se puteau vedea foarte bine cum șerpuiau prin culoarul Târnavelor…

Paralel cu Târnava Mare, traseul căii ferate continua spre Teiuș


Zona industrială de la Blaj


Sediul Inbev sau Bergenbier din Blaj


O curbă largă


Clădirea administrativă a Poliției


Gara Blaj și Catedrala Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului


Podurile feroviare peste Târnava Mică și locul de vărsare în Târnava


Râul... Târnave



15:50

Gara Crăciunel


Limitare de viteza la 40 km/h


Restricție de viteză de 30 km/h


Halta Cistei


Călător de la București la Cluj


Trenul Accelerat București - Cluj prin Podișul Târnavelor



16:00

Eram plăcut surprins de locomotiva care tracta trenul fără urmă de oboseală. Culoarea roșie desenată în formă de ”delfin” pe locomotiva modernizată la Softronic tracta fără probleme vagoanele trenului accelerat.

Halta Mihalț


Trenul Inter City 532, Oradea – București Nord, cu locomotiva modernizată de Softronic


Halta Coșlariu Pod Mureș


Ramificația Coșlariu - Magistrala 300


Magistrala 300 la kilometrul 393


Carpații Occidentali văzuți din tren


În apropiere de Teiuș


Stația de transformare de la kilometrul 394


Locomotiva electrică EA-730 lângă Teiuș


Poduri feroviare peste râul Geoagiu



Spectaculozitatea nu este atu al acestui traseu, întrucât proiectanții care și-au dat concursul pentru a realiza legătura Munteniei cu Transilvania au găsit valea Târnavei Mari, defileul Racoș și câmpia Țării Bârsei un teren numai bun pentru a construi o cale ferată care a costat aproape 100 de milioane de florini. Dar Gara din Teiuș se aseamănă foarte ușor cu cea a Clujului, Aradului sau a gării Burdujeni. Aici regăsiți un reportaj foarte interesant despre această gară maiestuoasă.

Frumoasa gară din Teiuș


Gara Teiuș


Călători așteptând de o oră Trenul spre Cluj-Napoca


Rama electrică 58-1007-2 din Teiuș



Închei aici un alt capitol al reportajului dedicat călătoriei de la București la Cluj-Napoca. Cei 228 de kilometri de pe Magistrala 300 care despart Brașovul de Teiuș și care au traversat de la Est la Vest Podișul Transilvaniei mi s-au arătat cu multe obiective interesante. Orașele culturale Blaj, Sighișoara sau puternic industrializate – Copșa Mică, Mediaș, formele de relief străbătute de râuri ca Olt sau Târnava Mare, munții vulcanici Perșani sau pur și simplu pustiul transilvănean reprezintă reperele pe care le-am fotografiat și vi le-am arătat în imaginile de mai sus, kilometru cu kilometru, haltă cu haltă.