Săgeata Albastră, tren defect, salvată de o locomotivă clasică

13 august 2009 -=- Locomotivă de ajutor pentru Săgeata Albastră

Cu ocazia acestei întâmplări nefericite care s-a întâmplat la Fălticeni prin 2009, am ocazia să menționez despre aparatul de legare, tracțiune și ciocnire de la Săgeata Albastră. Aceste funcții pot fi îndeplinite separat, cum este, de exemplu, la locomotiva diesel-electrică 060-DA, unde avem cuplă de legare, aparatul de tracțiune și tampoanele propriu-zise. Pe de altă parte, toate acestea pot fi reunite și într-un singur aparat, montat în mijlocul traversei frontale și numit aparat central de tracțiune și ciocnire.

”Săgeata Albastră”, așa cum este ea denumită popular în România, este un automotor fabricat de Siemens, face parte din conceptul Desiro și are nume de cod VT 642. Aceste automotoare pot circula în număr de maxim 3 unități legate una de cealaltă. Și acum ajungem la partea care ne interesează și se leagă de evenimentul fotografiat mai jos: cupla de legare. Este de tip Scharfenberg. Această cuplă asigură conectarea mecanică, electrică și pneumatică între două unități de același tip.

Locomotiva diesel-electrică de ajutor pentru Săgeata Albastră


Cuplă de ajutor pentru cupla Scharfenberg (Schaku)

Mocănița de la Moldovița adună turiști în Bucovina

26 decembrie 2013 -=- Plimbare cu cea mai veche mașinărie din județul Suceava

Teatrul turistic care se întâmplă la Moldovița, de câțiva ani încoace, are ca personaje sute de turiști cu Nikoane și Canoane la gât, cu zeci de copii făcând valuri cu mâinile către localnicii curioși ieșiți pe la porțile învecinate cu calea ferată îngustă. Spun teatru pentru că organizatorul acestei piese desfășurată în câte 2-3 acte pe zi reușește să zâmbească și să arate că ”se poate, bre!” dacă se vrea!

Costernat de deciziile Ministerului de Transporturi, de Consiliului Județean Suceava sau de cine știe care celule birocratice cu rol decizional (din păcate) de a închide linia Vama – Moldovița, de a nu permite pasionatului de locomotive, Georg Hocevar, să pună (pe banii societății Calea Ferată Îngustă S.R.L.) o linie în plus între Mănăstirea Moldovița, monument UNESCO și localitatea Moldovița ca să aducă turiștii de la Mănăstirea Moldovița spre Argel și poate mai departe în Obcina Curmăturii spre izvoarele râului Moldova.

Valea râului Moldovița și Mocănița ”Huțulca”


Patru vagoane de călători fericiți

Cu trenul din Țara Făgărașului în Țara Bârsei

30 iulie 2009 -=- Excursie FeRoviaRă Șercaia – Brașov

Eram cu bagajele în mâini și Trenul Personal Făgăraș - Brașov sosea în halta Șercaia. Plecam de la bunicii ei spre București. Așa că m-am bucurat nespus că am fotografiat câte ceva din traseul acestei porțiuni din Magistrala 200.

Istoria liniei Brașov - Sibiu se leagă de numeroase eforturi ale celor care au trăit la începutul secolului al XX-lea în Țara Oltului și a Bârsei. După numeroase încercări de a porni lucrările la calea ferată care să lege cele două importante centre sociale, culturale și economice ale Transilvaniei, la 7 noiembrie 1908 a circulat primul tren între Sibiu și Brașov, realizându-se astfel legătura București – Arad.

Impiegata de mișcare din Șercaia dând plecarea trenului


Gara Brădet


Trenul Accelerat București Nord – Timișoara

Cu Trenul Rapid de la Timișoara la Sibiu

28 iulie 2009 -=- Excursie FeRoviaRă Timișoara - Deva - Sibiu

Ce vânt frumos m-a adus tocmai la Timișoara, la 645 km depărtare de localitatea mea natală, Fălticeni… Tocmai se terminase ISWINT, Festivalul Internațional Studențesc din Timișoara și ne trezeam în gara Timișoara, la ora 5 și 5 minute, într-un tren Săgeata Albastra, gata-gata să mergem spre Sibiu. În cei 301 kilometri, parcurși în peste 6 ore (deci o viteză comercială de sub 50 km/h), am trecut prin Buziaș, Lugoj, Făget, Margina, Ilia, Deva, Simeria, Șibot, Vințu de Jos, Sebeș Alba și am ajuns, în cele din urmă, la Sibiu. De la Timișoara Nord la Lugoj am circulat pe magistrala 900, de la Lugoj spre Ilia pe linia 212, iar de la Ilia la Sibiu pe Magistrala 200.

Nu multă lume știe ce am aflat de la d-l director al Sucursalei Regionale Timișoara, ing. Valeriu Trică, citat în lucrarea domnului profesor Valentin Ivănescu, ”Cronica ilustrată a Regionalei de Căi Ferate Timișoara”, și anume că Timișoara a fost primul nod de cale ferată de pe teritoriul României de astăzi (30 august 1858), tot aici s-a construit prima linie de cale ferată, Oravița – Baziaș (20 august 1854) cu cele mai mici raze ale curbelor (114 metri) și cu primul depou de locomotive – Oravița (1854), a fost prima stația iluminată cu gaz aerian (1857) și ulterior, iluminată electric (1884), prima linie electrificată, Arad – Pâncota (10 aprilie 1913) și nu în ultimul rând – cu cea mai densă rețea feroviară din România.

Gara Timișoara Nord


Traseul Trenului Timișoara Nord – Sibiu


Drezină pantograf modernizată DPM-604 în Simeria

Festivalul ISWINT de la Timișoara, ediția 2009

19 – 28 iulie 2009 -=- Descoperiri citadine pe tărâmuri bănățene

Am fost student și m-am bucurat la maxim de acest statut. Pentru că dacă ești student, unul dintre drepturile care ți se cuvin este acela de a participa la festivalul ”International Student Week in Timișoara”. Timp de 10 zile am respirat aerul umed și cald timișorean, am băut apă timișoreană (și bere, da!) și în timpul excursiilor organizate la Deva, Hunedoara și Sarmizegetuza am vizitat câteva comori arhitecturale, naturale sau istorice din ținuturile vestice ale României.

În cadrul work-shop-urilor organizate de organizatorii ISWINT am interacționat cu tineri din Germania, Rusia, Italia, Polonia și chiar Indonezia, Brazilia sau Ecuador. Fiecare zi era înțesată cu activități diverse, solicitante, interesante, de memorat și povestit nepoților. Fiind mai introvertit, nu am putut gusta din toate activitățile mai mult sau mai puțin picante pregătite de organizatorii festivalului ISWINT.

Singurul lucru care nu mi-a plăcut și m-a șocat, indignat și displăcut a fost moartea Simonei Haragoș într-un accident de circulație care s-a întâmplat la revenirea din excursia participanților ISWINT de la Hunedoara spre Timișoara. Nu pot comenta nimic pentru că știu cum e să ai/faci un accident rutier și cauzele pot fi… multe. Dar m-a șocat enorm, acea fată ne trezea dimineața pentru a fi prezenți la micul-dejun și ne era ghid la diversele acțiuni la care participam. Nu avem decât să învățăm după acel tragic accident: să păstrăm echilibrul în tot ce facem, dar mai ales în suflet și în conștiință, nu numai în vorbe!!

Primul tramvai care a circulat în Timișoara la 1869


Catedrala Catolică la amurg


Mașina cu aburi Hofherr&Schrantz construită în Austria în anul 1870

Pe cărările de munte din Poiana Brașov

15 iulie 2009 -=- Excursie cu telecabina în Poiana Brașov

Am venit cu al meu coleg de la facultate în Poiana Brașov să ne bucurăm de aerul curat și de priveliștea oferită de piscul Postăvaru. Deși am ales să ne întoarcem în aceeași zi în București, totuși cabanele și hotelurile din Poiană ne-au făcut cu ochiul insistent.

Telecabina Kanzel ne aștepta să urcăm 693 de metri de la baza poienii până sus la Vârful Cristianul Mare (1690 m). Iar noi, că tot am bătut drum de la București până aici, am mai urcat până la Vârful Postăvarul (1799 m). Și așa, în continuare, vă invit să vizualizați câteva imagini făcute cu aparatul foto care mă slujea cu responsabilitate, chiar și la acea înălțime.


Întâlnire de gradul III cu telecabina traseului Kanzel


Gara Predeal, văzută de la 1799 metri (Vârful Postăvaru)