Cu Trenul Rapid de la Timișoara la Sibiu

28 iulie 2009 -=- Excursie FeRoviaRă Timișoara - Deva - Sibiu

Ce vânt frumos m-a adus tocmai la Timișoara, la 645 km depărtare de localitatea mea natală, Fălticeni… Tocmai se terminase ISWINT, Festivalul Internațional Studențesc din Timișoara și ne trezeam în gara Timișoara, la ora 5 și 5 minute, într-un tren Săgeata Albastra, gata-gata să mergem spre Sibiu. În cei 301 kilometri, parcurși în peste 6 ore (deci o viteză comercială de sub 50 km/h), am trecut prin Buziaș, Lugoj, Făget, Margina, Ilia, Deva, Simeria, Șibot, Vințu de Jos, Sebeș Alba și am ajuns, în cele din urmă, la Sibiu. De la Timișoara Nord la Lugoj am circulat pe magistrala 900, de la Lugoj spre Ilia pe linia 212, iar de la Ilia la Sibiu pe Magistrala 200.

Nu multă lume știe ce am aflat de la d-l director al Sucursalei Regionale Timișoara, ing. Valeriu Trică, citat în lucrarea domnului profesor Valentin Ivănescu, ”Cronica ilustrată a Regionalei de Căi Ferate Timișoara”, și anume că Timișoara a fost primul nod de cale ferată de pe teritoriul României de astăzi (30 august 1858), tot aici s-a construit prima linie de cale ferată, Oravița – Baziaș (20 august 1854) cu cele mai mici raze ale curbelor (114 metri) și cu primul depou de locomotive – Oravița (1854), a fost prima stația iluminată cu gaz aerian (1857) și ulterior, iluminată electric (1884), prima linie electrificată, Arad – Pâncota (10 aprilie 1913) și nu în ultimul rând – cu cea mai densă rețea feroviară din România.

Gara Timișoara Nord


Traseul Trenului Timișoara Nord – Sibiu


Drezină pantograf modernizată DPM-604 în Simeria

05:00

Deși, în prezent, dacă vrei să ajungi de la Timișoara la Sibiu, iei trenul și ajungi în 5-6 ore la destinație, ei bine, în trecut lucrurile au stat altfel. Porțiunea de cale ferată de la Timișoara la Lugoj a fost inaugurată la 23 octombrie 1876. De la Lugoj, trenul urcă de-a lungul văii râului Bega până la intersecția cu Mureșul. Această linie a fost construită de Societatea Căilor Ferate Sud Orientale Ungare și inaugurată la 17 septembrie 1898. Ei bine, de la Ilia spre Simeria și mai departe spre Vințu de Jos, calea ferată a fost construită și inaugurată la 22 decembrie 1868. De la Vințu de Jos spre Sibiu vom vorbi în rândurile ce urmează.

Un răsărit văzut în Câmpia de Vest, lângă Timișoara


Dimineața, până și aparatul foto este somnoros


Gara Buziaș



Lugojul este un mic nod feroviar care se află la intersecția dintre liniile Buziaș - Ilia și Timișoara – Caransebeș. Se află așezat pe Valea Timișului la 125 metri altitudine. De aici, trenul urcă până la 250 m altitudine în stația Holdea (cel mai înalt loc de pe linia Lugoj – Ilia și locul unde se separă bazinele râurilor Mureș și Bega), trece printr-un tunel de creastă (fiind în Săgeata Albastră, nu l-am putut fotografia datorită unghiului îngust oferit de ferestrele automotorului) și coboară până la cei 175 de metri din localitatea Ilia.

Stația Lugoj


Gara Holdea





08:00

În această zonă au existat căi ferate înguste, dar ce a fost în trecut… a fost în trecut. Din păcate. Și apropo de trecut, prin aceste locuri, tracțiunea cu aburi a asigurat transportul mărfurilor și a călătorilor timp de peste 99 de ani! Comunicația dintre stații era asigurată printr-o instalația de telegrafie tip MORSE, iar după 1960 stațiile au fost dotate cu instalații telefonice. Spre Ilia, traversam un pod peste Mureș lung de 256 metri.

Stația Dobra


Râul Mureș



De la Ilia la Vințu de Jos, trenul merge constant cu viteza lui obișnuită, 50-60 km/h. Această porțiune de cale ferată a făcut parte din linia construită de ”Societatea Primei Căi Ferate din Transilvania” și deschisă la 22 decembrie 1868. Datorită văilor mari care caracterizează Carpații Occidentali, această linie este considerată o linie de câmpie, fără variații semnificative de declivitate sau raze de curbură.

Gara Ilia


Clădirea impiegatului


Dimineața în Ilia


Drezina pantograf Geismar 232 008


Un vagon de călători rupt în două - se vede cel mai bine cum vagonul este o structură portantă


Râul Mureș în apropiere de Deva


Cele 3 coșuri de fum înalte de 220 de metri de la Termocentrala Mintia




Vagon Fals CFR Marfă în Stația Deva


Cetatea Deva, în reconstrucție


Planul înclinat de la Cetatea Devei


Gara din Deva



Depoul de locomotive de la Simeria a fost inaugurat la 28 august 1870. Simeria a fost și este un important nod de cale ferată unde reparația de vagoane și de utilaje feroviare a reprezentat un punct forte al motorului economiei din oraș. Câteva informații despre REVA Simeria puteți găsi aici, iar un produs interesant ieșit de pe porțile acestei companii este vagonul cisternă tip școală. Mi se pare încurajant că un operator economic își permite să investească într-un asemenea proiect.

O locomotiva diesel-hidraulică și câteva vagoane de călători în Simeria


Vagoane 20-47 de călători devastate


Gara Simeria


Drezină pantograf modernizată DPM-604 în Simeria


Turnul de control CFR de la Simeria


Locomotiva diesel-electrică 60-0036-8 de la Servtrans în Simeria


Locomotiva LDE 2100 CP față în față cu un vagon pe 2 osii


Linia de cale ferată Simeria – Hunedoara


Ramificație pasaj denivelat de la Magistrala 200 la linia 202



09:00

Calea ferată între Ilia și Vințu de Jos, fidelă ca așezare văii Mureșului, a fost dublată în anul 1960. Granița dintre Regionalele Cluj și Timișoara se află între stațiile Șibot și Aurel Vlaicu la km 450. Deși linia Arad – Ilia – Simeria – Alba Iulia a fost deschisă circulației la 22 decembrie 1868, astăzi este segregată între regionalele Timișoara și Cluj. Între 1868 și 1884, linia a fost exploatată de ”Societatea Primei Căi Ferate din Transilvania”, între 1884 și 1919 de către MAV, iar după 1920, linia intră în proprietatea statului român abia format după Marea Unire de la 1918.

Gara Orăștie


Clădirea impiegatului de la Orăștie



De la Vințu de Jos către Sibiu sunt 82 de kilometri. Această linie a fost construită prin talentul și efortul firmei Mandel și Revesz din Budapesta, fiind inaugurată la 25 noiembrie 1897. Spun talentul pentru că între Săliște și Miercurea Sibiului trebuia să se construiască tunelul și viaductul Tilișca. De asemenea, declivitatea este de 17 mm/m între Apoldu de Jos și Miercurea Sibiului, raza minimă de curbură fiind între Săliște și Aciliu – 250 de metri. Se poate spune că această porțiune este dintre cele mai pitorești de pe Magistrala 200.

Liniile stației Vințu de Jos


Locomotiva electrică EC 3400 kW 43-0039-8 la Trenul Personal Teiuș - Deva


Vagon de călători 21-47 la Personalul de Teiuș


Drezina pantograf rusească la Vințu de Jos


Linie industrială acces la Holzindustrie Schweighofer


Vagoane de marfă Rgns și Habis


KronoSpan Sebeș


Linie de acces către KronoSpan Sebeș


Biomasă ce urma să fie prelucrata


Vagon Eacs pus pe boghiuri ORE


Gara Sebeș Alba




Mersul Trenurilor din Sebeș Alba


O locomotivă diesel-electrică pe firul opus


Podișul Secașelor




O haltă... și ea pe acolo



10:00

Prin bunăvoința lui emdiesel63, vă prezint un cabview cu această linie foarte frumoasă. http://www.youtube.com/watch?v=8YAFytZRbHI

Stația Miercurea Sibiului


Vechea gară din Miercurea Sibiului


Stația Apoldu de Jos


Deko Rame, producător de rame foto pentru tablouri și livada cu meri


Valea râului Apold


Pasaj feroviar peste DN1 în apropiere de Aciliu


Vechea gară de la Săliște


Munții Cîndrel


Dealul Merezilor


Mănăstirea Orlat


Râul Cibin și tractorul amfibiu


Gara Orlat


Combinatul de prelucrare a lemnului din Orlat





11:00

Iată că după aproape 300 de kilometri, dealuri urcate și poduri traversate peste Timiș și Mureș, am ajuns la Sibiu.

Restricție de 30 km/h în apropiere de Sibiu


Râul Cibin la intrarea în Sibiu


Gara din Turnișor


Clădirea Gării din Turnișor



Unghiul mort care il oferea geamurile Sagetii Albastre au limitat calitatea fotografiilor (realizate cu un Canon A550) pe care eram nerăbdător să vi le prezint. Oricum… așa arată traseul pe care a circulat Trenul Rapid Timișoara Nord – Sibiu, traversând Mureșul și Cibinul, plecând din Regionala Timișoara, trecând prin Regionala Cluj și oprind în Regionala Brașov, la Sibiu.

Vă mulțumesc pentru atenție și urmărire! Următoarea postare va fi despre o altă călătorie de pe Magistrala 200 până la Brașov!

Bibliografie:
1. Radu Bellu, ”Mica monografie a căilor ferate din România, Regionala de Căi Ferate Brașov”, Editura Filaret, 1995, București
2. Radu Bellu, ”Mica monografie a căilor ferate din România, Regionala de Căi Ferate Timișoara”, Editura Filaret, 1997, București
3. Valentin Ivănescu, ”Cronica ilustrată a Regionalei de Căi Ferate Timișoara”, Editura Marineasa, 2009, Timișoara
4. ”Atlasul Județelor din Republica Socialistă România”, Editura Didactică și Pedagogică, 1978, București
5. http://www.trennet.ro/products/gallery/file95.pdf