Noiembrie 2010 -=- Călătorie de la București Obor la Oltenița
Dincolo de timpul enorm de călătorie dintre Gara de Est a Bucureștiului și orașul-port, Oltenița, drumul cu trenul ne-a înfățișat decorul economic, social și geografic al liniei ferate București Obor – Titan Sud – Oltenița. Construită între 1908 și 1910, linia a deservit în principal transportul grânelor din Câmpia Română către orașul-port la Dunăre.
Cele 4 vagoane de călători și locomotiva diesel de 2100 de cai putere aveau să parcurgă cei 79 de kilometri care despart pe cale feroviară Oltenița de București Obor. Infrastructura întâlnită pe traseu este una specifică de câmpie, fără tuneluri sau viaducte. Totuși, suita de gări Gălbinași, Frunzănești, Budești sau Curcani dau un aer aparte cu pereții din cărămidă arsă.
Trenul Personal 8081, București Obor - Titan Sud – Oltenița
Noiembrie 2015 -=- Trenuri de călători între haltele Carpați și Basarab
Luna noiembrie este o lună în care ceața predomină în zonele joase. La fel s-a întâmplat și în halta Basarab, acolo unde mi-am petrecut aproape o zi întreagă în încercarea de a imortaliza trenurile de peste zi. Fiind prezent în stație dis-de-dimineață și până la lăsarea serii, au trecut prin fața mea peste 60 trenuri care veneau sau plecau spre/dinspre toate colțurile țării.
Fotografiile au fost realizate cu un aparat foto Panasonic DMC-LS60, o ustensilă nu prea performantă, dar care a surprins cât de cât esența unei zile feroviare lungi și plăcute. Așadar, vizionare plăcută!
Trenul Personal 9105, București Basarab – Târgoviște
Trenul Rapid 652, Suceava Nord / Piatra Neamț - București Nord
Expoziție feroviară de material rulant București 2010
În plină criză… Zilele Feroviare 2010 a adunat pe liniile din Gara de Nord peste 25 de vehicule feroviare de la companii cu specific feroviar din România, Astra Vagoane Călători Arad, Softronic Craiova, Remar Pașcani, Remarul 16 Februarie Cluj-Napoca, IRLU, Atelierele CFR Grivița, dar și producători străini ca Siemens sau Bombardier.
Printre vehiculele prezentate, amintesc pe scurt de locomotiva electrică Softronic Transmontana cu o putere nominală de 6600 kW și viteză maximă de 200 km/h, locomotiva diesel-electrică Carpathia 2300 DE-M modernizată de Remarul 16 Februarie Cluj-Napoca, automotorul modernizat VT614 modernizat tot la Cluj-Napoca. În ceea ce privește materialul rulant remorcat, remarcăm vagonul restaurant 84-90 capabil de 200 km/h și construit de Astra Vagoane Călători Arad, precum și vagonul interregional 20-68 modernizat la Remar Pașcani. Siemens a sosit la București prin reprezentantul familiei Eurosprinter, ES64F4, iar Bombardier prin TRAXX-ul F140 AC2.
Deși afară încă mai cad frunzele sunt aproape 20 de grade Celsius, uitându-mă pe BlogalInitiative am zărit o propunere interesantă: să scriu despre cum mi-aș petrece un week-end de schi la Straja. Și chiar dacă aș câștiga sau nu un sejur la Straja, mi-aș comanda o săptămână întreagă, numai să mă bucur de aerul curat de acolo, de pârtiile pe care m-aș undui cu schiurile în stânga și în dreapta, dar și să explorez prin plimbări tematice zona muntoasă.
22 septembrie 2010 – Excursie FeRoviaRă Fălticeni – București
Că tot este acum la modă emisiunea ”Gări de poveste”,
prezint către dumneavoastră și gările mele de poveste, gări prin care
am trecut de fiecare dată în cei 4 ani de zile de studenție. Călătoria de
peste 8 ore începea cu trenul Regiotrans de Fălticeni, care mă lăsa apoi
la Dolhasca, iar de acolo către București cu Trenul Rapid 652 de la CFR Călători.
În
drumul spre capitală am fost martor pentru câteva momente și la lucrările
de la podul feroviar de la Putna Seacă, distrus de inundațiile verii
din 2005. Forfota dedicată reparației era în plină desfășurare, fiind numeroase utilaje
la nivelul albiei râului. Dar… să pornim din:
