Excursie pe cea mai profitabilă rută din România

2 octombrie 2008 –=- M1000: Excursie FeRoviaRă București Nord - Ploiești Vest

După prima zi de facultate am dorit să fac o excursie feroviară pentru a fi mai aproape de domeniul atât de îndrăgit de mine. Așadar, alături de Ionuț și Ștefan, am pornit din Gara de Nord cu Trenul Personal 3007, București Nord – Brașov. Destinația noastră a fost Ploiești Vest, iar traseul de călătorie: magistrala feroviară 1000.

Această cale ferată a fost inaugurată încă de la 13 septembrie 1872 și leagă Ploieștiul (152 m altitudine) de București (82 de metri), traversând numeroase păduri și cursuri de apă – Ialomița, Prahova, Snagov sau Colentina. A fost cea de-a doua linie dublată în România între anii 1891-1909 ca urmare a creșterii spectaculoase a traficului. Totodată, tronsonul București – Câmpina a fost modernizat cu o cheltuială de peste 200 de milioane de Euro în cursul deceniului trecut. Cu acestea fiind spuse… LA DRUM!

Cruce suprapusă de trenuri M500/M300

15:50

8 vagoane avea Trenul Personal 3007, București Nord – Brașov, 8 vagoane din care cel puțin două erau de clasa I. Trenul ieșea anevoios din Gara de Nord și se încadra în dreptul stației Basarab pe linia care avea să-l ducă spre Ploiești.

Trenul Personal București – Brașov în dreptul stației Basarab



16:00

Complexul FeRoviaR București căpăta înainte de revoluție o aglomerare feroviară incredibilă, Vestul se întâlnea cu Estul, Sudul cu Nordul și viceversa. În anii 2000, din păcate, declinul căii ferate și lipsa mărfurilor transportate pe drumul de fier a dus la desființarea și, în consecință, distrugerea Triajului București.

În dreptul Triajului București


Triajul București, distrus de nepăsare, management greșit și criză economică


EA-342 a CFR Marfă la ieșire din Chitila


Întâlnire cu locomotiva EA-634



16:10

Chiar și așa, liniile stațiilor din parcurs (peste 5-6 linii în stațiile Buftea, Periș, Crivina și peste 10 în Chitila și Brazi) reușeau într-o oarecare măsură să facă față traficului de marfă existent. M-am bucurat când în doar 20 de minute de călătorie am întâlnit 4 mărfare. Deci, totuși, se circulă!

La Buftea, copacii încă erau verzi


Trenul Personal 3004, Brașov – București Nord, tractat de EA1-160


Vagon de clasa I 19-57 pe Trenul Personal de Brașov


Un mărfar tras de 060-DA cu containere puse în vagoane pe 2 osii


EA-446 cu un tren de cisterne



16:20

Minutele trec și kilometri se adună pe plăcuțele cu indicatori kilometrici+hectometrici instalate pe stâlpii de metal recent montați cu ocazia modernizării tronsonului București – Câmpina. La Periș au coborât o bună parte a călătorilor din trenul cu care călătoream, stația oferind acces la cele cinci mii de persoane din localitate.

Lacurile din Periș


Kilometrul 30, stația Periș


Trenul Rapid 735, București - Câmpina, cu EA1-148



16:30

După ce locomotiva trenului Rapid 735 a șuierat îndelung prin dreptul stației Periș, Personalul de Brașov ieșea de pe linia 2 abătută și accelera către stația următoare: Scroviștea. Deși atunci nu mi s-a părut decât o stație oarecare, timpul și prieteniile legate cu pasionații feroviari din București au făcut din acest loc unul cu totul și cu totul special.

Trenul Personal iese de pe abătută pe M1000


Aproape de Scroviștea



Scroviștea este singura stație situată în curbă în cei 59 de kilometri de pe linia Ploiești – București, de aceea foarte mulți mecanici de locomotivă oferă adevărate concerte de goarne pentru a nu cumva să surprindă între șine persoanele neatente care traversează calea ferată fără să se asigure. În acest sens, vă invit să urmăriți acest videoclip: http://rail-videos.net/video/view.php?id=8166 .

Stația Scroviștea, locul recomandat de Ștefan pentru filmări feroviare



16:40

Trenul Personal 3007, București Nord – Brașov, traversa podul peste Ialomița. Acesta, pe lângă celelalte lucrări de artă de pe traseu, au fost bombardate în cel de-al Doilea Război Mondial. Imediat după pod urma stația Crivina (satul în care se află această gară se numește Piorești), stație care deja intră sub incidența Județului Prahova.

Râul Ialomița și o rază caldă de soare


Gara Crivina


Clădirea Gării Crivina


Un utilaj Plasser&Theurer SSP 2005 SWR


Alt utilaj Plasser&Theurer 08-475 Unimat 4S-R



Stația Crivina a rămas în urma trenului, în fața lui fiind stația Prahova. În trecut, aceasta era străjuită și de o stație cu o arhitectură interesantă, însă după modernizarea tronsonului, platforma stației s-a construit cu câteva sute de metri mai la nord decât amplasarea clădirii. Vă invit să urmăriți un reportaj video despre această stație, care în prezent a devenit un canton:



Magistrala feroviară 1000, fără declivitate, fără pic de curbură


Tren gonind prin Pădurea Tinosu


Aproape de stația Prahova



16:50

Iată că ne apropiam de kilometrul 40 de pe relația București – Ploiești Vest. Imediat după plecarea din stația Prahova intâlnim podul peste râul cu același nume. Traseul căii urma o ”potecă feroviară” prin Codrii Vlăsiei, unde o goarnă de tren are ecouri fabuloase!

Pod FeRoviaR peste râul Prahova


Curbă largă între Prahova și Brazi


Trenul parcurge o zonă de debleu ușor


Vedere în direcția București


Toamna începea să vopsească pădurea din zona Brazilor de Jos


Tot înainte prin Codrii Vlăsiei



Braziul a fost și este un punct foarte important pe harta industriei de petrol din România. Petrobrazi Ploiești este una dintre cele 10 rafinării existente pe teritoriul României. Construcția acesteia a început la 1934, a suferit grave avarii datorită bombardamentului de la Ploiești din 1 august 1943. Deși operațiunea de distrugere a rafinăriei a fost îndeplinită cu succes de către americani, totuși românii au reușit să doboare sau să avarieze peste 50% din efectivul american, această luptă intrând în istorie ca ”cel mai costisitor raid american”.

Stația Brazi


Clădirea Gării din Brazi


Un LDH activ pe liniile stației Brazi



Tot aici, la Brazi, Grup Feroviar Român și-a construit de la 0 o remiză proprie pentru locomotivele electrice, diesel-electrice și diesel-hidraulice din parcul propriu. Cele peste 10 linii ale stației servesc, de asemenea, ca linii de domiciliu pentru vagoanele GFR. În imagini am surprins două locomotive electrice din seria 25.200 ex-SNCF dedicate transportului de marfă.

Remiza GFR Brazi


Locomotiva 060-EA îngrămădită între două electrice franțuzești 25.200


Turnuri de răcire cu tiraj natural de la Rafinăria Brazi


O locomotivă 060-DA activ în Triajul Ploiești


Semnalul luminos indica 100 km/h către Ploiești Vest


Un alt H harnic la manevre în Ploiești Triaj


Vă invit să priviți dincolo de izolatori și stâlpul de susținere a liniei de contact!


Utilaje și macarale dintr-o remiză a CFR Infrastructură



Părăsind Braziul, stație care are o clădire asemănătoare cu cea din Crivina, Periș, Buftea sau cantonul Prahova, am ajuns în Ploiești Triaj. Așa cum o spune și numele, aici se află un triaj de dimensiuni mari. Din păcate, criza economică și ”zeul camion” au dat o lovitură dură căii ferate și au făcut ca traficul feroviar de marfă să scadă vertiginos. Tot așa se explică și existența a nici 4-5 convoaie în tot triajul.

Triajul Ploiești


…și peronul stației Ploiești Triaj



17:00

A trecut mai bine de o oră de la plecarea din București Nord și ne apropiam de Gara Ploiești Vest. Foarte interesantă soluția de bifurcație între M300 și M500, am avut chiar norocul să surprind în fotografii un tren traversând pasajul denivelat pe M500, în timp ce mă aflam pe M300 cu Personalul de Brașov.

Mărfar compus din vagoane Fals ale companiei Servtrans


Magistrala 500


Trenul Personal către Brașov se încadrează pe M300


Moment fotografic interesant - întâlnire de trenuri


Cruce de trenuri, unul la parter și unul la etaj


Trecere sub racordul M300 - M500


Semnalul luminos de intrare în Ploiești Vest indica galben


Fotografi în cascadă și un tren deloc zgârcit în vagoane


După 62 de kilometri de mers, trenul ajunge în Ploiești Vest



75 de minute pentru o distanță de 59 de kilometri ar rezulta o viteză medie de 47 de km/h. Și uita așa, cu această viteză, trenul a ajuns în Gara Ploiești Vest, a doua gară ca mărime în județul Prahova după cea din Ploiești Sud.

Se zăresc peroanele stației Ploiești Vest


Gara Ploiești Vest


Ceas vintage Paul Garnier montat pe peretele gării Ploiești Vest



17:10

Aici, la Ploiești Vest, aveam să mai zăbovim preț de 2 ore pentru a filma și fotografia trenurile cu locomotivele și vagoanele lor. Magistrala pe care se află stația, 300, este una dintre cele mai intens circulate. Cadența trenurilor de marfă era de circa 3 pe oră.

EA1-810 își lasă călătorii și pleacă mai departe către Brașov


Verde către Brașov


Al dumneavoastră, Mihai T.



Reportajul zilei de 2 octombrie 2008 nu se termină aici, el continuă cu următoarele clipuri care prezintă drumul de întoarcere către București. Două dintre ele… realizate atunci, ultimul – în mai 2011.

Vizionare plăcută și vă mulțumesc pentru atenția acordată!!