10 noiembrie 2009 -=- Excursie FeRoviaRă Buzău – Berca – Nehoiașu
Calea ferată Buzău – Nehoiașu a fost construită de banca Marmorosch-Blanck și Compania din București prin Societatea Anonimă a căii ferate la începutul secolului XX, fiind inaugurată la 30 ianuarie 1909. În lungime de 73 de kilometri, linia se află în zona de curbură a Carpaților Orientali. Ea pornește de la Buzău (100 m altitudine), urmează cursul râului Buzău și a șoselei naționale Buzău – Brașov, șerpuind printre dealurile subcarpatice, ajungând până la Nehoiașu (400 metri).
În trecut, calea ferată era folosită în special pentru transportarea resurselor forestiere, balastiere și ca plan secundar, era folosită ca mijloc de comunicație pentru călători. În prezent, în procesul ei de restructurare și adaptare, managementul căii ferate ar trebui să fie orientat către transportul de turiști, de navetiști, de studenți și de pensionari. Din păcate, ”dubele” și transportul rutier a luat ”fața” căii ferate, oferind servicii rapide, ieftine și uneori, confortabile.
Dar calea ferată oferă un atuu foarte puternic: posibilitatea ca turiștii și studenții să poată transporta un volum mai mare de bagaje, să poată fi însoțiți de echipament sportiv (biciclete, skiuri). Sunt multe trasee turistice care așteaptă să ofere turiștilor clipe relaxante, băi de oxigen și de verdeață, precum și o priveliște superbă de pe Vârful Penteleu.
Trenul Personal Nehoiașu - Buzău, pregătit de plecare
10 noiembrie 2009 -=- Excursie FeRoviaRă București Nord – Buzău
Uneori, orele de plecare ale trenurilor nu sunt deloc potrivite. Dar și mai nepotrivită a fost ora de plecare a Trenului Personal 5009, București Nord – Mărășești. Este unul dintre cele mai lungi trasee ale vreunui tren Personal (219 kilometri) din România secolului XXI.
În cazul dimineții de 10 noiembrie 2009, primul Tren Personal care pleca din Gara de Nord era compus din 6 vagoane și având ca locomotivă de tracțiune pe electrica Bo`Bo` Clasa 44 construită la Rade Koncar în Zagreb, Croația (fosta Iugoslavie). Capabilă de viteze de până la 160 km/h, locomotiva se ”mulțumea” să atingă 80-90 km/h în sarcina ei de a face serviciu pe trenuri personale.
Primul tren personal care pleacă din Gara de Nord
8 noiembrie 2009 -=- Urmează stația Unirii 1 cu spectacolul pe partea stângă
Teatrul a fost un capitol important în anii mei de studenție. Teatrul Masca a fost personajul principal din acest capitol care a făcut un rol excepțional. Fiind ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, Teatrul Masca a organizat în Stația Unirii 1 un spectacol de teatru neconvențional, ”Gardienii se întorc” cu ocazia împlinirii a șase ani de la primul spectacol organizat la metrou.
A fost ceva inedit să vezi cum actorii își jucau rolul, în timp ce zeci de metrouri opreau și scârțâiau sau porneau în trombă, în timp ce călătorii uimiți se uitau cu ochii cât cepele la cei care dansau și cântau pe scena improvizată, dar organizată. Unii dintre ei rămâneau să urmărească spectacolul, alții își urmau traiectoria stabilită. Fie ele metrouri vechi de tip IVA, fie noi de tip Bombardier MOVIA, trenurile opreau și staționau parcă mai mult decât de obicei…
Vă invit să urmăriți câteva crâmpeie din spectacolul din 8 noiembrie 2009, precum și o interpretare de-a Maestrului Mihai Mălaimare a cântectului ”Подмосковные Вечера” – ”Nopți la Moscova”.
Noiembrie 2009 -=- Activitate FeRoviaRă nocturnă în București Nord
E liniște. Și când spun că e liniște în București, e lucru rar. Barierele de ciment din jurul Gării de Nord nu lasă loc decât sunetelor ambulanțelor și claxoanelor date de șoferii grăbiți. Și totuși, liniștea este curmată de muzica locomotivelor, care fie oftează, fie se enervează, fie o zbughesc la fugă. Muzica aceasta s-ar traduce prin deconectarea ventilației motoarelor electrice de tracțiune, deconectarea disjunctorului pentru a permite manevranților să conecteze/deconecteze fișa electrică de înaltă tensiune sau demararea trenurilor din gară spre destinație.
Imaginile mișcătoare și căldura dată de luminile cu nuanță caldă sau rece de pe peroanele Gării de Nord îmbiau la fotografii și înregistrări video, mai ales că temperatura de afară încă permitea să-ți ții degetele pe aparatul foto mai mult timp astfel încât să poți opera setările dorite.
Locomotiva electrică CFR Călători EA-881
Limitări de viteză de 30 km/h între Mărășești și Buzău
În acest reportaj vă voi prezenta acel drum al studentului care pleacă de la 450 de kilometri depărtare de casă, dornic să ajungă în București după 2 luni de vacanță petrecută pe meleagurile județului Suceava. Sufeream pentru că mă despărțeam de cei dragi de acasă, dar în același timp eram bucuros să încep anul II la Facultatea de Transporturi, specializarea ”Material Rulant pentru Cale Ferată”.
În altă ordine de idei, având în vedere faptul că Magistrala 500, între stațiile Pașcani și București Nord, face parte din Coridorul IX PanEuropean, unul dintre cele mai lungi din Europa (Helsinki – Alexandroupolis, 3400 km lungime), sperăm că această porțiune de linie să primească o atenție sporită din partea Ministerului Transporturilor. Dar de unde? Veți vedea în imaginile de mai jos zeci de restricții și limitări de viteză (50 km/h sau chiar 30 km/h). Oare așa trebuie să arate un coridor PanEuropean? De ce banii europeni zac necheltuiți?
Dar să fim optimiști… Atunci a fost o zi senină, lumina a bătut așa cum a trebuit, iar traficul feroviar era încărcat, am surprins în fotografii peste 20 de locomotive și utilaje, motive pentru care vă invit să parcurgeți reportajul până la final.
Lucrări pe lângă un semnal de bloc de linie automat de parcurs
Limitare de 30 km/h pe Magistrala 500 între Focșani și Râmnicu Sărat
UA-11835228-1
