Tunelurile de la Valea Florilor

13 martie 2010 -=- Excursie FeRoviaRă Teiuș - Războieni – Cluj-Napoca

Printre ideile secolului XIX care au circulat prin Transilvania a fost și construcția unei căi ferate care să lege Oradea de Brașov, iar de aici mai departe spre Buzău, București, Brăila. Istoria construcției așa-numitei coloane vertebrale a rețelei feroviare transilvănene, Oradea - Brașov, a fost deosebit de zbuciumată. Maghiarii au reușit, în cele din urmă,  să realizeze traseul Oradea – Brașov, 484 de km, în 3 ani de zile.

Parte a acestei căi ferate, linia Teiuș (localitate unde ”m-am oprit” în reportajul anterior) - Cluj-Napoca, a fost construită de Societatea Căilor Ferate Ungare de Est în două etape, și anume: Teiuș - Războieni (finalizată la 20 noiembrie 1871) și Războieni – Cluj-Napoca (deschisă circulației la 14 august 1873).

Traseul căii ferate Teiuș – Războieni – Cluj-Napoca urmează fidel Culoarul Alba-Iulia – Turda, de-a lungul Mureșului, unde se desparte la Războieni, loc de unde calea ferată urcă de la cei 257 metri altitudine (Războieni) la 422 de metri (stația Boju). Printr-un traseu cu numeroase curbe și 4 tuneluri construite de-a lungul Văii Florilor, călătorul trece din bazinul râului Arieș în bazinul râului Someșului Mic.

Stema CFR de la o locomotivă electrică de-a Depoului Cluj-Napoca


Tunelurile dintre Războieni și Apahida


Intrarea în Tunelul Cojocna 1 în lungime de 337 de metri

Culoarul Brașov - Sighișoara - Coșlariu înainte de modernizare

13 martie 2010 -=- Excursie FeRoviaRă Brașov – Teiuș - Cluj-Napoca

Călătoream pentru prima dată spre Cluj-Napoca. Traversam depresiunea colinară a Transilvaniei, de la Sud-Est la Nord-Vest, de-a lungul magistralei feroviare 300, București Nord. După ce am trecut munții prin Valea Prahovei (link), am urmat pentru 50 de kilometri cursul Oltului, după care am traversat Podișul Târnavelor până la Blaj de-a lungul culoarului Târnava Mare. 30 de kilometri de la Teiuș la Războieni am avut Mureșul ca partener de călătorie, ca după 6 ore de mers și 330 de kilometri să ajungem în orașul scăldat de apele Someșului Mic.

Traseul de cale ferată din zona Defileului de la Racoș, între stațiile Augustin și Racoș, este amintit de Geo Bogza în a sa formidabilă lucrare ”Cartea Oltului”, spunând că ”din câmpie, Oltul nu ia cu el decât un drum îngust și linia de cale ferată care, strânsă lângă ape, se duce spre Sighișoara. Din nou trenuri trec, când pe un mal, când pe altul, trezind vuietul podurilor metalice, cu locomotivele pufăind și cu sute de capete omenești la ferestre. În goana lor nebună, sub ochii călătorilor, se desfășoară o amețitoare horă de vulcani stinși.”

Linia pornește din Brașov (altitudine de 560 de metri) și coboară continuu până la stația Rupea (450 de metri). De aici urcă aproape 80 de metri până la stația Beia, unde găsim curba cea mai strânsă – rază de 265 de metri, dar și panta maximă caracteristică de 10 mm/m, ca mai apoi să coboare până la Teiuș, pe malul râului Mureș, la 365 de metri.

Locomotiva 060-EA-001 a fost grav avariată pe tronsonul Brașov – Sighișoara


LDH 81-0329-3 de la CFR Marfa cu o naveta de Fals-uri cu Lignit de la minele Căpeni, jud. Covasna


Curbă și contracurbă înainte de Blaj


Gara Teiuș

Excursie FeRoviaRă București Nord – Breaza – Sinaia – Bușteni – Predeal – Brașov

13 martie 2010 -=- Lucrări la infrastructura feroviară de pe Valea Prahovei

Fiecare călătorie cu trenul pe care am întreprins-o de-a lungul vieții a avut povestea ei. De exemplu, mă hotărâsem ca într-o sâmbătă dimineață să fac un mini-tur al României: București – Cluj-Napoca – Suceava – București. Vă prezint în imaginile de mai jos magistrala 300, de la Ploiești la Brașov.

Se pot observa utilajele folosite pentru reabilitarea tronsonului de cale ferată Câmpina – Predeal, dar și locomotivele închiriate de la Kombinovani Prevoz. Pentru comparație, vă invit să accesați reportajul realizat în iulie 2009 care reflecta stadiul lucrărilor. Începutul timid de primăvară al anului 2010 nu a afectat deloc stratul de zăpadă de pe Valea Prahovei, așadar aceste fotografii vor surprinde, pentru ultima dată, iarna 2009-2010.

Locomotiva Softronic la Trenul Accelerat de Satu-Mare


Locomotiva închiriată de la sârbi pentru manevra trenurilor de lucru – 771 502 2


Limuzina blindată a Anei Pauker alături de locomotiva cu aburi 230.039

Trenuri în viteză la Scroviștea

7 martie 2010 -=- Activitate FeRoviaRă la Scroviștea

Un capitol foarte interesant din viața unui "trainspotter" îl reprezintă filmarea trenurilor în viteză. Cum se face? De exemplu, se alege o stație de trafic redus de călători, gen Scroviștea, de pe Magistrala 1000, intervalul orar nu mai contează pentru că traficul este asigurat. În intervalul orar 14:00 - 18:30 am filmat 21 de trenuri, între care două mărfare, două internaționale, unul Intercity, patru rapide, iar restul accelerate și personale.

Dacă numere ca 832, 1661, 651, 652, 3004 sunt, la prima vedere, bizare pentru unii, pentru aceia care îndrăgesc trenurile acestea reprezintă trenuri care tranzitează zilnic Magistrala București - Ploiești.



Trenul Personal 5024, Buzău – București Basarab

Trenuri de călători la Basarab haltă

1 martie 2010 -=- Activitate FeRoviaRă în halta Basarab 

Pasarela de la Basarab constituie un loc foarte bun de observare a trenurilor care intră și ies din Gara de Nord. Alături de colegii mei Ionuț și Mihai am filmat traficul de trenuri de călători dintr-o frumoasă dimineață de martie. Acest clip marca sosirea timidă a primăverii peste umerii noştri atât de obosiţi de hainele groase de iarnă.

Fie ele automotoare diesel, fie ele automotoare electrice, fie ele chiar şi atât de îndrăgitele trenuri compuse din locomotivă plus vagoane, veţi urmări în acest clip trenuri venite sau care se îndreptau spre/dinspre Iaşi, Suceava, Ploieşti, Constanţa, Craiova, Baloteşti şi multe alte destinaţii. Tot la fel de interesant este şi momentul când un LDH manevrează cu 5-10 km/h vagoane de călători pentru a fi spălate.