Becuri și neoane arse... Poftiți în vagoanele (de reciclare)!

Până astăzi obișnuiam să scriu despre trenuri, rute turistice, gări cu arhitectură deosebită, vehicule feroviare contemporane sau istorice ș.a. Și voi mai scrie, dar voiam să vă pun o întrebare: știți câte becuri sunt instalate într-un vagon de călători? Vă spun eu: de la 60 la 86. Aceste vagoane mai intră din când în când (mai precis o dată la 3-4 ani) la revizie, unde se înlocuiesc becurile arse sau se instalează altele cu tehnologie nouă. Deci: un număr de peste 60.000 becuri aruncate la ”gunoi” (pentru un număr de 1000 de vagoane de călători). (Ne)Buuun...

Trenuri europene într-o gară balcanică - București Nord

22 ianuarie 2009 -=- Pimbare în Gara de Nord București

Deși are o gară care se află la doar 2-3 kilometri până în centru, Bucureștiul își așteaptă/își îndrumă călătorii în condiții necorespunzătoare. Înțelegem că modernizarea peroanelor este un obiectiv greu de realizat, însă a oferi o primă impresie care constă în beton spart, cratere pe peron, câini vagabonzi care latră din orice plus boschetari care-și duc viața pe scaunele și-așa șubrede… NU reprezintă o strategie de atragere a călătorilor!

Și totuși, veneam în Gara de Nord să admirăm trenuri. Aici am fotografiat locomotive ca: 45-0349-6, 41-0431-1, 41-210-9 sau 40-0679-7. Constatam cu bucurie prezența unor trenuri internaționale: 463, București Nord – Thessaloniki/Istanbul și 347, Wien Westbahnhof – București Nord, care aveau 6, respectiv 12 vagoane. (iar acum, 2013, nu mai există).

Tren Rapid tractat de o locomotivă dintr-o clasă rară în România

Locomotive Prototip la ”Politehnica” din București

13 ianuarie 2009 -=- Prototipuri de locomotive din România

În timp ce japonezii descoperă/inventează/dau în exploatare trenuri capabile de 500 km/h (viteză comercială), noi, românii, ne mândrim – deocamdată – cu trecutul. Cu oareșice încercări de lansare de material tractant nou (vezi Softronic Craiova cu Phoenix și Transmontana sau Remarul 16 Februarie Cluj-Napoca cu Carpathia 2300), apogeul ingineresc feroviar românesc rămâne la ordinul trecutului.

Și pe bună dreptate că trecutul merită acest statut pentru că atunci erau/se găseau bani pentru cercetare, pentru experimente, pentru delegații sau proiecte curajoase în țări străine sau chiar exotice. Țări pe a căror cale ferată circulau locomotive diesel-electrice sau diesel-hidraulice construite de români, cu licențe străine sau autohtone.

Prototip Didina Electroputere Craiova


Locomotiva Diesel-Electrică DD Clasa 67

Trenuri romanesti 2008 -=- Fotografii

Uitându-mă înapoi către 2008 constat cu bucurie o serie de realizări. Am vizitat și fotografiat linii ferate care acum sunt declarate falimentare și lăsate în paragină. În numai câteva luni am circulat pe rute ca Dornești - Nisipitu, Verești - Dorohoi, Vama - Moldovița. Peisajele de vară-primăvara, care s-au văzut din tren, au fost fotografiate și expuse către dumneavoastră în blogul de față. Acestea și nu numai, în fotografiile de mai jos, clasate pe luni.

PS: În noiembrie n-am fotografiat nimic, eram prea îndrăgostit...

aprilie -=- Malaxa DMU as Regio Vama - Moldovita

Trenuri romanesti 2008 -=- Amintiri FeRoviaRe

De la 0 la infinit...

Cu toții am început-o de la 0. Prima dată am supt țâță, apoi biberon, apoi păhărele din plastic să nu ne frângem buzele, apoi pahare de șampanie, sticle de bere băute până la 24 și înainte până dimineață. Tot așa și noi, ”pasionații feroviari” sau admiratori ai transportului pe calea ferată, am început de la zero. Nu este o scuză, ci este un adevăr. Alții au început a realiza fotografii cu Smena, unii cu Canon, alții cu Zenit, iar alții poate cu film de ISO100 și aparat no-name. Tehnica moderna a permis înregistrarea de filme. Dacă unul dintre primele filme înregistrate din lume a fost ”Intrarea trenului în gara La Ciotat”, atunci merită să amintim că a fost realizat cu echipamente rudimentare. În prezent se folosesc camere video 3D, cu senzori dedicați pentru fiecare canal de culoare, rezoluții de 4K și cifrele se duc spre... neant. Infinit.