De la Rădăuți la Cacica

23 august 2009 -=- Cacica și căile ei ferate electrificate

Am fost invitat într-o zi ”specială” de august, 23, la ziua de naștere a unui bun prieten ”feroviar”, care locuia la Rădăuți. De la Fălticeni la Rădăuți am călătorit 106 kilometri cu trenul (Personalul Fălticeni – Dolhasca, iar apoi Personalul Iași – Putna). Pe atunci el îmi spunea că un oficial al urbei Rădăuți a afirmat că ”Nu este nevoie de cale ferată în Rădăuți!” Ei bine… după vreo 3 ani, așa a fost.

În fine, al meu prieten mi-a propus o călătorie până la Cacica, unde pe lângă vizitarea Salinei, a băilor sărate și a bisericii catolice (pe la exterior…), am poposit câteva momente și în stația Cacica. Aceasta este o gară din traseul căii ferate Dărmănești – Câmpulung Moldovenesc, aflată în partea de sud a Bucovinei, pe văile râurilor Soloneț și Moldova.

O cale ferată construită chiar la ordinul împăratului Franz Joseph I al Austro-Ungariei. De la cca. 300 de metri altitudine (din Dărămănești), linia urcă și coboară și iar urcă până la Cacica, unde ajunge la altitudinea de aproximativ 400 de metri.

Intrare în Rădăuți cu trenul


Un tren personal intra în stația Cacica

Săgeata Albastră, tren defect, salvată de o locomotivă clasică

13 august 2009 -=- Locomotivă de ajutor pentru Săgeata Albastră

Cu ocazia acestei întâmplări nefericite care s-a întâmplat la Fălticeni prin 2009, am ocazia să menționez despre aparatul de legare, tracțiune și ciocnire de la Săgeata Albastră. Aceste funcții pot fi îndeplinite separat, cum este, de exemplu, la locomotiva diesel-electrică 060-DA, unde avem cuplă de legare, aparatul de tracțiune și tampoanele propriu-zise. Pe de altă parte, toate acestea pot fi reunite și într-un singur aparat, montat în mijlocul traversei frontale și numit aparat central de tracțiune și ciocnire.

”Săgeata Albastră”, așa cum este ea denumită popular în România, este un automotor fabricat de Siemens, face parte din conceptul Desiro și are nume de cod VT 642. Aceste automotoare pot circula în număr de maxim 3 unități legate una de cealaltă. Și acum ajungem la partea care ne interesează și se leagă de evenimentul fotografiat mai jos: cupla de legare. Este de tip Scharfenberg. Această cuplă asigură conectarea mecanică, electrică și pneumatică între două unități de același tip.

Locomotiva diesel-electrică de ajutor pentru Săgeata Albastră


Cuplă de ajutor pentru cupla Scharfenberg (Schaku)

Mocănița de la Moldovița adună turiști în Bucovina

26 decembrie 2013 -=- Plimbare cu cea mai veche mașinărie din județul Suceava

Teatrul turistic care se întâmplă la Moldovița, de câțiva ani încoace, are ca personaje sute de turiști cu Nikoane și Canoane la gât, cu zeci de copii făcând valuri cu mâinile către localnicii curioși ieșiți pe la porțile învecinate cu calea ferată îngustă. Spun teatru pentru că organizatorul acestei piese desfășurată în câte 2-3 acte pe zi reușește să zâmbească și să arate că ”se poate, bre!” dacă se vrea!

Costernat de deciziile Ministerului de Transporturi, de Consiliului Județean Suceava sau de cine știe care celule birocratice cu rol decizional (din păcate) de a închide linia Vama – Moldovița, de a nu permite pasionatului de locomotive, Georg Hocevar, să pună (pe banii societății Calea Ferată Îngustă S.R.L.) o linie în plus între Mănăstirea Moldovița, monument UNESCO și localitatea Moldovița ca să aducă turiștii de la Mănăstirea Moldovița spre Argel și poate mai departe în Obcina Curmăturii spre izvoarele râului Moldova.

Valea râului Moldovița și Mocănița ”Huțulca”


Patru vagoane de călători fericiți

Cu trenul din Țara Făgărașului în Țara Bârsei

30 iulie 2009 -=- Excursie FeRoviaRă Șercaia – Brașov

Eram cu bagajele în mâini și Trenul Personal Făgăraș - Brașov sosea în halta Șercaia. Plecam de la bunicii ei spre București. Așa că m-am bucurat nespus că am fotografiat câte ceva din traseul acestei porțiuni din Magistrala 200.

Istoria liniei Brașov - Sibiu se leagă de numeroase eforturi ale celor care au trăit la începutul secolului al XX-lea în Țara Oltului și a Bârsei. După numeroase încercări de a porni lucrările la calea ferată care să lege cele două importante centre sociale, culturale și economice ale Transilvaniei, la 7 noiembrie 1908 a circulat primul tren între Sibiu și Brașov, realizându-se astfel legătura București – Arad.

Impiegata de mișcare din Șercaia dând plecarea trenului


Gara Brădet


Trenul Accelerat București Nord – Timișoara

Cu Trenul Rapid de la Timișoara la Sibiu

28 iulie 2009 -=- Excursie FeRoviaRă Timișoara - Deva - Sibiu

Ce vânt frumos m-a adus tocmai la Timișoara, la 645 km depărtare de localitatea mea natală, Fălticeni… Tocmai se terminase ISWINT, Festivalul Internațional Studențesc din Timișoara și ne trezeam în gara Timișoara, la ora 5 și 5 minute, într-un tren Săgeata Albastra, gata-gata să mergem spre Sibiu. În cei 301 kilometri, parcurși în peste 6 ore (deci o viteză comercială de sub 50 km/h), am trecut prin Buziaș, Lugoj, Făget, Margina, Ilia, Deva, Simeria, Șibot, Vințu de Jos, Sebeș Alba și am ajuns, în cele din urmă, la Sibiu. De la Timișoara Nord la Lugoj am circulat pe magistrala 900, de la Lugoj spre Ilia pe linia 212, iar de la Ilia la Sibiu pe Magistrala 200.

Nu multă lume știe ce am aflat de la d-l director al Sucursalei Regionale Timișoara, ing. Valeriu Trică, citat în lucrarea domnului profesor Valentin Ivănescu, ”Cronica ilustrată a Regionalei de Căi Ferate Timișoara”, și anume că Timișoara a fost primul nod de cale ferată de pe teritoriul României de astăzi (30 august 1858), tot aici s-a construit prima linie de cale ferată, Oravița – Baziaș (20 august 1854) cu cele mai mici raze ale curbelor (114 metri) și cu primul depou de locomotive – Oravița (1854), a fost prima stația iluminată cu gaz aerian (1857) și ulterior, iluminată electric (1884), prima linie electrificată, Arad – Pâncota (10 aprilie 1913) și nu în ultimul rând – cu cea mai densă rețea feroviară din România.

Gara Timișoara Nord


Traseul Trenului Timișoara Nord – Sibiu


Drezină pantograf modernizată DPM-604 în Simeria