Excursii cu trenul în România: Tunelurile de la Valea Florilor

13 martie 2010 -=- Excursie FeRoviaRă Teiuș - Războieni – Cluj-Napoca

Printre ideile secolului XIX care au circulat prin Transilvania a fost și construcția unei căi ferate care să lege Oradea de Brașov, iar de aici mai departe spre Buzău, București, Brăila. Istoria construcției așa-numitei coloane vertebrale a rețelei feroviare transilvănene, Oradea - Brașov, a fost deosebit de zbuciumată. Maghiarii au reușit, în cele din urmă, să realizeze traseul Oradea – Brașov, 484 de km, în 3 ani de zile.

Parte a acestei căi ferate, linia Teiuș (localitate unde ”m-am oprit” în reportajul anterior) - Cluj-Napoca, a fost construită de Societatea Căilor Ferate Ungare de Est în două etape, și anume: Teiuș - Războieni (finalizată la 20 noiembrie 1871) și Războieni – Cluj-Napoca (deschisă circulației la 14 august 1873).

Traseul căii ferate Teiuș – Războieni – Cluj-Napoca urmează fidel Culoarul Alba-Iulia – Turda, de-a lungul Mureșului, unde se desparte la Războieni, loc de unde calea ferată urcă de la cei 257 metri altitudine (Războieni) la 422 de metri (stația Boju). Printr-un traseu cu numeroase curbe și 4 tuneluri construite de-a lungul Văii Florilor, călătorul trece din bazinul râului Arieș în bazinul râului Someșului Mic.

Stema CFR de la o locomotivă electrică de-a Depoului Cluj-Napoca

Tunelurile dintre Războieni și Apahida

Intrarea în Tunelul Cojocna 1 în lungime de 337 de metri

16:10

De la Teiuș la Războieni, linia se caracterizează ca fiind o linie de câmpie, declivitatea maximă fiind nesemnificativă (3 mm/m) și curbe nu foarte strânse. Teiușul s-a dezvoltat foarte mult odată cu apariția căilor ferate – devenind nod feroviar important în harta căilor ferate de pe teritoriul României.

Gara Teiuș

Rama electrică 58-1007-2 din Teiuș

Vagonul 2

Vagonul 3

Liniile stației Teiuș

Lăsând în urmă cel mai mare complex feroviar din raza Regionalei Cluj, Triajul de la Coșlariu, trenul înaintează spre Aiud. Culoarul Mureșului, prin care trece și traseul Magistralei 300, este flancat de Munții Trascăului la vest și de dealurile domoale din Podișul Târnavelor la est.

Un vârf înzăpezit din Munții Trascăului

Kilometrul 401 de pe Magistrala 300

Un alt pisc din Munții Trascăului

Halta Gârbova Albă

Spre Aiud

EA-676 de la CFR Marfă între Aiud și Teiuș cu tren de Tals-uri

Municipiul Aiud

16:20

Frumoasa gară din Aiud caracterizează intrarea într-un municipiu cu diverse arii de activități economice, de la prelucrarea metalelor feroase și neferoase și până la exploatarea lemnului. De asemenea, cetatea medievală a Aiudului este un obiectiv turistic interesant care subliniază încă o dată vechimea și tradiția citadelei urbane aflată la poalele Carpaților Occidentali. De asemenea, aici există și Uzina de Vagoane Aiud care se ocupă cu reparația și întreținerea vagoanelor de marfă (Habis, Eacs, Uagps etc.) și de călători (vagon suburban 20-31).

Trenul Accelerat București - Cluj-Napoca intra în stația Aiud

Gara Aiud

Gara din Straßburg am Mieresch

Trenul părăsește stația Aiud

Drumul Național 1 și Magistrala 300

Halta Mirăslău

Către Războieni

40-0357-0 cu Trenul Accelerat 1832, Cluj-Napoca – Craiova

Zonă neutră între Aiud și Războieni

16:30

Treceam pe lângă Ocna Mureș, o zonă vestită pentru resursele ei de sare. Gara arondată acestei localități este Unirea, de unde se poate coborî și ajunge la Salina Ocna Mureș.

Satul Decea

Halta Decea

Între stațiile Decea și Unirea

Gara Unirea

Vagon generator în trenul de lucru

O drezină DC de la CFR Infrastructură cu un tren de lucru în Unirea

Un podeț peste un afluent de dreapta al Mureșului

Agricultori care împrăștiau îngrășământ pe terenurile din localitatea Unirea

Halta Unirea

16:40

Războieniul este un alt nod feroviar aflat la confluența dintre râurile Arieș și Mureș. De aici pleacă linia secundară 405 spre Deda și care trece prin Târgu-Mureș. Numeroase trenuri de marfă încărcate cu produsele AzoMureș sunt tractate până aici cu locomotive diesel-electrice și locomotive diesel-hidraulice.

Un mărfar abia sosit în Războieni cu LDH-348 la urma trenului

Locomotiva diesel-hidraulică 81-0348-3 în Războieni

LDE 2100 CP modernizată de EMD staționând pe linia 1

Gara și stația Războieni

Rama electrică nr. 8 Personal 3084, Cluj-Napoca – Teiuș

Trenul Regio sosit de la Cluj-Napoca plecând spre Teiuș

Halta Grindeni

Trenul Accelerat șerpuind pe sub Dealul Rotund

16:50

În ascensiunea către stația Boju, trenul oprește câteva clipe în stația Câmpia Turzii. De aici se poate ajunge cu trenul până în Turda, linia de doar 9 kilometri fiind dată în circulație la 19 iulie 1885. Tot aici, la Turda, exista o linie de mocăniță până în stația Abrud. Astfel, bogățiile munților Apuseni puteau fi transportate cu trenul. În zilele noastre se încearcă reparația acestui traseu de linie în vederea înființării unui traseu turistic de mocăniță.

Halta Călărași Turda

Spre Câmpia Turzii

Racord spre stația Turda

Stație de transformare a curentului electric de la Câmpia Turzii

Automobile așteptând la barieră

Locomotiva electrică 40-0701-9 cu Trenul Accelerat 1828, Cluj-Napoca - Târgu-Jiu

Stema CFR de la o locomotivă electrică de-a Depoului Cluj-Napoca

Vagon de tren accelerat

Vagoane Eacs puse pe boghiuri ORE în stația Câmpia Turzii

17:00

După ce am admirat locomotiva EA-701 în gara Câmpia Turzii, aflată la 299 de metri altitudine, era timpul ca trenul să înceapă să urce pentru a trece din bazinul râului Arieș în bazinul râului Someșul Mic. Traseul parțial sinuos urcă până la altitudinea de 422 de metri – stația Boju.

Pod feroviar peste râul Arieș

Printre dealuri, tot înainte spre Apahida

Halta Cânepiști

Capul Y din stația Cânepiști

Prin Valea Florilor, pe Magistrala 300

Halta Ploscoș

Biserica din Ploscoș

17:10

Traseul magistralei 300 traversează o zonă interesantă de-a lungul Văii Florilor. Dealurile de 3-400 de metri nu a creat probleme însemnate constructorilor de cale ferată, însă a necesitat construcția a 4 tuneluri pentru a evita construcția debleurilor în zona de deal amintită.

Spre Cluj-Napoca

Dealuri înzăpezite în Valea Florilor

Gara Valea Florilor

Palete de avertizare a unei zone neutre

Zăpada pe dealurile din Lobodaș

Între Valea Florilor și Boju

Tunelul Boju 1 cu lungime de 81 de metri

17:20

Cele 8 tuneluri prin care am trecut în nici 10 minute totalizează 834 de metri de galerii sub pământ și au fost date în folosință la 14 august 1873. Acestea au fost distruse, unele parțial, altele total, în timpul retragerii trupelor germane din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Dar, între 23 noiembrie și 12 decembrie 1944, unitățile Inspecțiilor Ls. Târgu Jiu și Ls. Craiova au restabilit circulația pe Magistrala 300. Din cauza lipsei de căi de comunicație până la tuneluri, transporturile materialelor a fost îngreunat.

Tot înainte spre Apahida

Limitare de viteză la 55 km/h

În apropiere de Boju

Ieșire din stația Boju și intrarea în tunelul Boju 2, lungime = 232 de metri

Trenul cobora spre Cluj-Napoca

Curbe și contracurbe

Intrarea în Tunelul Cojocna 1 în lungime de 337 de metri

Halta Tunel

Coborâre spre Apahida

Redau un fragment din ”Construcții pentru Transporturi în România. Monografie. Volumul 1”: ”Transporturile au constituit problema organizatorică de bază, tunelurile neavând acces la șoseaua Războieni – Cluj. Materialele erau aduse cu carele peste dealuri, pe o distanță de 5 km, pe un timp aproape continuu ploios, prin terenuri argiloase, desfundate de ploaie și frig. […] Toți cei care au luat parte la aceste lucrări, de la ingineri până la lucrători, nu și-au pierdut nicio clipă încrederea în reușită; a fost o întrecere, un efort susținut, o colaborare perfectă între conducere și lucrători, toți neavând decât un singur țel – deschiderea circulației. Nu trebuie uitat spiritul de abnegație, devotamentul și tenacitatea acestor muncitori disciplinați care și-au făcut datoria cu prisosință, învingând toate greutățile ivite în executarea lucrărilor și trăind în acest timp în condiții vitrege, lipsiți de cel mai elementar confort și chiar de alimente.”

Intrare în tunelul Cojocna 2 cu lungimea de 184 de metri

17:30

La Apahida, trenul coboară până la altitudinea de 305 metri. Localitatea se află la intersecția dintre Magistrala 300 și linia 401, Cluj-Napoca – Ilva Mică, care face parte din legătura feroviară a Transilvaniei cu Moldova.

Curbă și contracurbă

Spre Apahida

Tunelurile dintre Războieni și Apahida

Coborâre spre Cojocna

Peronul stației Cojocna

Un suporter dinamovist fotografiind trenul

Limitare de 70 km/h în racordul M300 - M401

Intrare în stația Apahida

Peronul stației Apahida

Vagoane cu cereale pe o linie a gării

O casă ardelenească cu personalitate

Limitare de viteză la 100 km/h

Vagoane părăsite de la Administrația CFR

Depozit de traverse in apropiere de Cluj-Napoca

Vagon platformă dedicat transportului de șine

17:40

Iată că mă aflam, în ceas de seară, la sfârșitul călătoriei de 500 de kilometri dintre București și Cluj-Napoca. O călătorie de aproape 10 ore care v-a fost transpusă în reportajele de călătorie de aici (București – Brașov, Brașov – Teiuș și Teiuș - Cluj-Napoca) în peste 400 de fotografii. Era pentru prima dată când ajungeam în Cluj-Napoca, o zonă industrială puternică, un pol economic, universitar și turistic important căruia îi voi dedica un scurt reportaj în zilele ce urmează.

Poduri feroviare peste râul Zăpodie