28 noiembrie 2009 -=- Activitate FeRoviaRă pe malul lacului Tașaul
După ce am plecat dis-de-dimineață din București, având pe drum parte de artificii, multe-multe locomotive și trenuri de marfă, iată că la mijlocul zilei am ajuns într-un loc în care îmi doream să ajung de mult timp: Năvodari! Aici am fost în câteva tabere de recreație, prilej cu care am descoperit trenurile de marfă care coborau agale sau urcau din greu spre/dinspre Platforma Petromidia.
Linia de cale ferată Dorobanțu – Năvodari – Petromidia – Sitorman a fost inaugurată la 20 decembrie 1951 pentru a facilita construcția canalului Dunăre – Marea Neagră și a obiectivelor industriale din zonă: Rafinăria Petromidia sau Fabrica de acid sulfuric și superfosfați din Năvodari. Linia pornește din stația Dorobanțu (situată pe Valea Carasu) și urmează o orientare de la sud-vest la nord-est. Urcă prin stațiile Nisipari, Nazarcea și Canal, iar apoi coboară spre Marea Neagră (vederea de pe dealul de la carierele de calcar din Canal spre Mare este absolut superbă!) prin Lumina și Năvodari. Imaginile pentru reportajul dedicat acestei linii au fost preluate într-o frumoasă zi de august a anului 2011, imagini pe care vă invit să le vizionați în acest videoclip:
LDE 2100 CP no. 60-1273-6 tractând un mărfar mixt pe ruta Năvodari – Dorobanțu, într-unul din cele mai adânci debleuri din România
luni, 21 aprilie 2014
sâmbătă, 12 aprilie 2014
De la Vest la Est între București și Constanța
28 noiembrie 2009 -=- Trenuri de marfă și de călători pe Magistrala 800
Aparent, calea ferată București – Constanța pare o linie care nu atrage atenția în mod excepțional. Uitându-ne pe orice hartă fizică, observăm că relieful nu pune probleme deosebite traversării de la vest la est a Câmpiei Mostiștei, a Bărăganul de Sud și a Dobrogei. Cu excepția traversării Dunării, lucrare de amploare națională și europeană de al cărui proiect s-a ocupat inginerul Anghel Saligny, linia București – Constanța este cel mai bun exemplu de cale ferată construită pe câmpie.
Activitatea feroviară era foarte slabă între București și Ciulnița, însă devenea din ce în ce mai densă cu cât ne apropiam de Marea Neagră. În călătoria noastră am observat peste 15 mărfare și aproape 50 de locomotive (de la CFR Călători și de la operatorii de marfă).
Locomotiva diesel-electrică 60-0261-2 venind de la Dorobanțu spre Medgidia
Locomotiva electrică 41-0806-4 care ne-a adus cu Trenul Personal de la București Obor la Constanța
Harta excursiei feroviare București Obor - Constanța
Aparent, calea ferată București – Constanța pare o linie care nu atrage atenția în mod excepțional. Uitându-ne pe orice hartă fizică, observăm că relieful nu pune probleme deosebite traversării de la vest la est a Câmpiei Mostiștei, a Bărăganul de Sud și a Dobrogei. Cu excepția traversării Dunării, lucrare de amploare națională și europeană de al cărui proiect s-a ocupat inginerul Anghel Saligny, linia București – Constanța este cel mai bun exemplu de cale ferată construită pe câmpie.
Activitatea feroviară era foarte slabă între București și Ciulnița, însă devenea din ce în ce mai densă cu cât ne apropiam de Marea Neagră. În călătoria noastră am observat peste 15 mărfare și aproape 50 de locomotive (de la CFR Călători și de la operatorii de marfă).
Locomotiva diesel-electrică 60-0261-2 venind de la Dorobanțu spre Medgidia
Locomotiva electrică 41-0806-4 care ne-a adus cu Trenul Personal de la București Obor la Constanța
Harta excursiei feroviare București Obor - Constanța
vineri, 11 aprilie 2014
Tramvaie din București: Tatra T4R, URAC V3A și V2A
27 noiembrie 2009 -=- Transport urban pe sine pe Bulevardul Progresului
Tramvaiele Tatra T4R care circulă pe câteva dintre liniile RAT București au fost produse de compania CKD din Cehia în perioada 1967 – 1987. Dresda, Zagreb, Leipzig, Magdeburg, Halle sunt doar câteva dintre orașele care au ales să-și doteze parcul de tramvaie cu Tatra T4.
După câteva ore la facultate, ne-am deplasat pe Bulevardul Progresului, acolo unde pe liniile 8, 11, 25 circulau tramvaie Tatra T4R, URAC V3A și noul Bucur V2A-T. Le-am filmat și le-am ”alipit” într-un singur film de câteva minute în care se observă circulația tramvaielor din București.
Tramvai Tatra T4R
Tramvaiele Tatra T4R care circulă pe câteva dintre liniile RAT București au fost produse de compania CKD din Cehia în perioada 1967 – 1987. Dresda, Zagreb, Leipzig, Magdeburg, Halle sunt doar câteva dintre orașele care au ales să-și doteze parcul de tramvaie cu Tatra T4.
După câteva ore la facultate, ne-am deplasat pe Bulevardul Progresului, acolo unde pe liniile 8, 11, 25 circulau tramvaie Tatra T4R, URAC V3A și noul Bucur V2A-T. Le-am filmat și le-am ”alipit” într-un singur film de câteva minute în care se observă circulația tramvaielor din București.
Tramvai Tatra T4R
luni, 7 aprilie 2014
Ecouri feroviare nocturne în stația Pașcani
20 noiembrie 2009 -=- Trenuri în noapte la Pașcani
Într-una din zecile de ori în care mă întorceam acasă de la București, iată că eram pregătit cu aparatul foto și cu răbdare pentru a înregistra activitatea feroviară din gara Pașcani. În acest loc stăteam, de obicei, cam 2 ore, timp în care așteptam Trenul Regio Iași – Fălticeni.
Vă prezint în continuare câteva cadre și montaje feroviare care, deși pot părea monotone, descriu fidel compunerea trenurilor și manevrele locomotivelor diesel sau electrice de la sfârșitul anului 2009.
Printre meandrele nopții
Într-una din zecile de ori în care mă întorceam acasă de la București, iată că eram pregătit cu aparatul foto și cu răbdare pentru a înregistra activitatea feroviară din gara Pașcani. În acest loc stăteam, de obicei, cam 2 ore, timp în care așteptam Trenul Regio Iași – Fălticeni.
Vă prezint în continuare câteva cadre și montaje feroviare care, deși pot părea monotone, descriu fidel compunerea trenurilor și manevrele locomotivelor diesel sau electrice de la sfârșitul anului 2009.
Printre meandrele nopții
duminică, 6 aprilie 2014
Cum ajungi de de la Nehoiașu la București? Cu trenul!
10 noiembrie 2009 -=- Trenuri pe calea ferată Nehoiașu – Buzău – București
După frumoasa călătorie de la Buzău la Nehoiașu în care trenul personal se unduia în stânga și în dreapta precum râul Buzău, de la aval spre amonte, iată că trebuia să ne întoarcem spre casă. Avându-l camarad feroviar pe Ionuț, ne-am suit în Trenul Personal 5356, Nehoiașu – Buzău, unde aveam să călătorim 73 km în 2 ore și 28 de minute. Mai apoi, de la Buzău schimbam cu Trenul Personal 5010, Mărășești – București Basarab, în care ne lăsam duși spre capitală încă 128 de kilometri într-un timp de 2 ore și 52 de minute.
Așa era în 2009, însă acum, în 2014, distanța de 201 kilometri dintre Nehoiașu și București se parcurge în 4 ore și 17 minute cu trenurile companiei private TFC (Trans Feroviar Călători) spre deosebire de cele 5 ore și 20 de minute cât dura la CFR Călători (fără cele 50 de minute petrecute în gara Buzău pentru așteptarea trenului de legătură).
Locomotiva diesel-hidraulică LDH70 de la Berca
După frumoasa călătorie de la Buzău la Nehoiașu în care trenul personal se unduia în stânga și în dreapta precum râul Buzău, de la aval spre amonte, iată că trebuia să ne întoarcem spre casă. Avându-l camarad feroviar pe Ionuț, ne-am suit în Trenul Personal 5356, Nehoiașu – Buzău, unde aveam să călătorim 73 km în 2 ore și 28 de minute. Mai apoi, de la Buzău schimbam cu Trenul Personal 5010, Mărășești – București Basarab, în care ne lăsam duși spre capitală încă 128 de kilometri într-un timp de 2 ore și 52 de minute.
Așa era în 2009, însă acum, în 2014, distanța de 201 kilometri dintre Nehoiașu și București se parcurge în 4 ore și 17 minute cu trenurile companiei private TFC (Trans Feroviar Călători) spre deosebire de cele 5 ore și 20 de minute cât dura la CFR Călători (fără cele 50 de minute petrecute în gara Buzău pentru așteptarea trenului de legătură).
Locomotiva diesel-hidraulică LDH70 de la Berca