M500: Suceava Burdujeni - Itcani

17 aprilie 2008 -=- Suceava: Plimbare de primăvară suceveană între Burdujeni si Iţcani

A fost o zi frumoasă de primăvară, cu nori pufoşi pe cer, în care am hotărât să fac o vizită Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” şi a Gării Suceava – Burdujeni. Scopul vizitei la acest liceu a fost acela de a mă informa cu privire la Concursul de web-design, la care aveam să particip ziua următoare, 18 aprilie. Prilej cu care am coborât şi în cartierul de jos al Sucevei, Burdujeni, pentru a mai răpi câteva momente din activitatea FeRoviaRă din gară.

Trenul de Putna pleacă din Gara Suceava Burdujeni

14:05

Pasionat de natură şi de culorile ei, am surprins câteva cadre cu peisajele care te încântă atunci când întri în urbea suceveană. Îmi place că oraşele de podiş şi de munte (şi poate şi cele de câmpie) oferă o panoramă a bisericilor, blocurilor, copacilor care se cuprind în suprafaţa acelei aşezări.

Panorama nordică a Sucevei, văzută de pe E85

Norii veghează asupra Sucevei

14:10

Coborât din maşina de ocazie la intrare în municipiul Suceava, am zărit maşina mea favorită, Honda Accord. Îmi place la nebunie aşezarea blocurilor optice ale maşinii, atât în faţă, cât şi în spate. Deocamdată conduc un Oltcit, însă… am voie să visez la o maşină japoneză, nu?

Honda Accord, parcată în benzinăria Petrom

În caz că vreţi să călătoriţi pe ruta Suceava – Piatra Neamţ, alegeţi, cu încredere, autocarele de la Transmoldavia. Ştiu că pleacă din autogara Suceava în jur de ora 14 şi am mers adeseori cu acestea. Aleg să circul cu ei deoarece oferă confort şi siguranţă sporite.

Autocarul Transmoldavia iese din Suceava şi duce pasagerii spre Piatra Neamţ

În continuare, am mers de-a lungul Bulevardului 1 Decembrie 1918 cu gândul să ajung la intersecţia dintre Bulevardul Ştefan cel Mare şi strada Mărăşeşti. Mi-a plăcut să văd copacii înverzind şi pământul tot mai negru, semn că e decis să ofere viaţă florilor… copacilor…

Primăvara suceveană pe Bulevardul 1 Decembrie 1918

Parcul verde din faţa Spitalului Judeţean „Sfântul Ioan cel Nou”

Deoarece cunosc câţiva colegi de-ai mei care sunt pasionaţi de autobuzele construite de dinainte de 1989, mă gândesc că următoarea fotografie o să le atragă atenţia. Vestitul SV 02 XPB încă îşi mai ducea veacul pe străzile din Suceava, însă nu ştiu pentru cât timp… Noile Irisbus-uri sunt net superioare în ceea ce priveşte confortul şi aspectul ecologic, însă… îmi place şi DAC-ul.

Vechiul autobuz DAC, prezent la datorie

Intersecţia dintre Strada Scurtă şi Bulevardul 1 Mai

Domnul şofer de pe TIR nu avea voie să circule pe aici

14:20

În drum spre strada Mărăşeşti, am poposit câteva minute în Parcul Universităţii, unde am fotografiat fântâna arteziană cu apă de culoare albastră. Mi-a plăcut ideea celor care au făcut asta, mai ales că astfel de fântâni cu apă colorată aveam să mai văd în drum spre Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”. În imaginile de mai jos, surprinse în parcul de lângă Primăria Suceava, se pot observa copacii care abia înfrunzesc.

Fântâna arteziană din Parcul Universităţii

Fântâna arteziană din Parcul Universităţii, vedere spre Universitate

Miracolul naturii, prezent fără întârziere şi în Suceava

Ieşind din Parcul Universităţii, am trecut pe lângă Stadionul Areni şi Primăria Municipiului Suceava şi am ajuns într-un alt parc frumos, denumit „Parc Artist Sculptor Florea Vladimir”. Aici, culoarea apei din fântâna arteziană a fost verdele. Contrastul creat între apă şi frunzele de deasupra mi-au inspirat prospeţime şi voioşie.

Primăria Municipiului Suceava

Prospeţime în Parcul Artist Sculptor Florea Vladimir

Culoare în parcurile sucevene

Un parc nou în Suceava

14:25

După o scurtă relaxare în parc, am pornit pe drumul în pantă de pe strada Mărăşeşti. Această stradă leagă cartierele Centru de George Enescu, are un grad de declivitate destul de mare şi prezintă un trafic mic de maşini.

Pantă pe Strada Mărăşeşti

Şcoala Generală nr. 3, Suceava

14:30

Ajungând la intersecţia dintre Bulevardul George Enescu şi strada pe care am urcat, am văzut Catedrala Ortodoxă încă în stadiu de execuţie. La intrarea de pe E85 dinspre Fălticeni, această construcţie se vede lesne şi atunci când va fi gata, va reprezenta o atracţie turistică. Mergând în continuare către Colegiu, am trecut şi printr-un parc mai mic, care avea o fântână arteziană cu o apă… albastră. Mă gândeam că au uitat să aplice efectul aici, însă m-am înşelat.

Catedrala Ortodoxă din Zamca

Fântâna arteziană cu apă albastră

14:35

La mai puţin de 200 de metri de parcul unde m-am oprit, se află Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”. Aici mai veneam cu luni în urmă la cursurile de excelenţă la Limba şi literatura română. Credeam că voi găsi aici informaţii despre concursul de web-design de a doua zi, însă… nu am aflat nimic.

Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, Suceava

Prim-plan cu intrarea în colegiu

14:50

Mi-am îndreptat pasul către strada Mărăşti, strada Mihai Eminescu până ce am ajuns într-un loc unde am mai fost şi pe 12 ianuarie // http://my.opera.com/mishu88/blog/12-ianuarie-suceava-nord-suceava-burdujeni-40-de-minute // , şi pe 22 martie // http://my.opera.com/mishu88/blog/22-martie-singuratate-printre-liniile-magistralei-500 // şi mai tot timpul când trec prin zonă.

Strada Mihai Eminescu, către Sensul Giratoriu

Flori de primăvară, pe strada Veronica Micle

14:55

Ajungând într-o zonă pe care eu aş numi-o „Belvedere”, din cauza unei panorame interesante asupra cartierului Burdujeni. Printre industrie, blocuri, biserici, sere şi supermarket-uri se observă semeaţa clădire a Gării din Burdujeni. Pe timpul verii, flora din zonă nu permite o imagine clară asupra Sucevei, însă în anotimpul renaşterii naturii, Valea Sucevei poate fi uşor remarcată.

Panorama Burdujeniului, văzută de pe strada Ştefan Ştefureac

Gara Suceava, un simbol al Burdujeniului

15:05

Am ieşit din zona Belvedere, am mers pe lângă Piaţa Mare, de-a lungul străzii Petru Rareş, spre a mă îndrepta către Calea Unirii. Uitându-mă la orizont, am văzut cum statuia lui Ştefan cel Mare din Parcul Şipote tronează asupra codrului abia înverzit. Apoi am trecut pe lângă Colegiul Naţional „Ciprian Porumbescu”, şcoală unde au învăţat doi colegi de tabără din Muncel 2007. Vreau să spun că erau foarte bine pregătiţi şi dădeau dovadă de importante calităţi artistice: desen, arhitectură. Ca o concluzie, dacă sunteţi pasionaţi de artă şi dacă nu ştiţi ce liceu să alegeţi, ar fi bine să puneţi şi acest colegiu în lista de documentare.

Statuia lui Ştefan cel Mare, văzută primăvara de pe Strada Petru Rareş

Colegiul Naţional -Ciprian Porumbescu- Suceava

15:15

Pe timp însorit, Suceava îmi pare un oraş colorat, plin de viaţă. Cu excepţia zilelor când este sărbătoare şi este foarte aglomerat, oraşul Bucovinei este plăcut şi plin de atracţii de vizitat. În acea zi am mers de-a lungul străzii Calea Unirii, stradă care leagă cartierul Burdujeni de restul oraşului.

Coborând pe Calea Unirii, spre Gara Burdujeni

15:20

Burdujeniul reprezintă cartierul industrial al oraşului Suceava, aici veţi întâlni fabrici, gara Burdujeni, mall-uri. Până a ajunge acolo, traversezi două poduri, unul peste râul Suceava şi unul peste Magistrala feroviară 500. Uitându-ne puţin înapoi, vom vedea că am lăsat un deal plin de copaci şi case. Aici este o zonă rezidenţială foarte liniştită, însă şi preţurile pentru locuinţe sunt pe măsură.

Trafic de autoturisme pe podul de peste râul Suceava

Apa învolburată a râului Suceava

Zona rezidenţiala de pe un deal al Sucevei

15:30

În imaginile de mai jos vă voi prezenta clădirile industriale care acum nu mai funcţionează, dar au reprezentat locul de muncă a mii de suceveni. Vis-a-vis de aceste clădiri, s-a amenajat Suceava Shopping City, un loc în care găseşti Carrefour, Media Galaxy, locuri din astea unde, dacă intri, rămâi fără bani, aşa cum se pretează a fi într-o economie de piaţă…

Zona industrială a Sucevei

Shopping City Suceava

Ne apropiem, tot mai tare, de locul unde se află calea ferată. Aşa cum aminteam mai sus despre podul rutier peste calea ferată, îl avem într-una din imaginile de mai jos. Am luat-o la stânga faţă de direcţia înainte, pe o stradă mai mică ce facilitează accesul la companiile de construcţii şi de colectare a fierului vechi. Tot aici se află şi acei copaci cu flori deosebit de frumoase şi de culoare mov.

Podul rutier care trece peste Magistala 500

Ne apropiem de Gara Burdujeni

Copacii cu flori frumoase de lângă Magistrala 500

15:35

Prima locomotivă surprinsă în această zi FeRoviaRă a fost un LDH modernizat cu instalaţie electrică de încălzire, 89-0587-9. A adus de la Putna trenul personal P5602 Putna-Iaşi. Acesta este unul dintre cele mai lungi personale din ţară şi leagă Centrul Bucovinei de Estul Moldovei. Străbate 222 de km, schimbă două locomotive şi circulă în regim de 2-3 vagoane de clasa a II-a şi unul de clasa I. De aici, din Suceava, trenul va fi preluat de o locomotivă electrică (de această dată a fost EA1-646).

Locomotiva diesel-hidraulica 89-0587-9

EA 646 se cuplează la Trenul Putna – Iaşi

15:40

Ajuns pe liniile Burdujeniului, zăresc un mărfar lung de 500 de metri şi peste 20 de vagoane Gbs, Tals, Eacs, Zas, Zaes. Locomotivele clasice care vor fi tras trenul spre Paşcani erau: electrica cu vopseaua decojită 40-0662-3 şi Sulzerul 60-1307-2. M-am îndreptat spre gară, unde trenul P5602 Putna-Iaşi se pregătea să plece la 15:46.

Mersul de Tren pentru cele 3 ore petrecute în Gara Suceava Burdujeni

Mărfarul de seară, pregătit să plece spre Paşcani

Locomotiva trenului de Iaşi

Trenul P5602 pleacă spre Paşcani

După ce a stat 18 minute în Burdujeni, personalul de Iaşi pleacă de pe linia 2. Tot în acelaşi timp soseşte în gară, pe linia 3, Acceleratul 1932 Cluj-Napoca – Galaţi. Avea în componenţa sa 6 vagoane roşii (5 clasa a II-a şi 1 clasa I) şi a fost tras de electrica EA 442.

Acceleratul Cluj-Napoca - Galaţi soseşte în Suceava Burdujeni

EA 442 trage trenul de Cluj-Napoca – Galaţi

Garnitura trenului Accelerat 1932

15:50

Ajungând cu doar 15 minute întârziere, trenul care leagă două regiuni ale ţării, Nordul Transilvaniei de Sudul Moldovei, pleacă din Burdujeni la 15:51. Parcurgea aproximativ 734 de km şi trecea, în drumul său, prin Vatra Dornei şi Iaşi. Obişnuia să plece pe la 9 dimineaţa din Cluj-Napoca şi să ajungă la 23 în Galaţi.

Trenul transcarpatic pleacă din Suceava cu 15 minute întârziere

După plecarea trenului, moment înregistrat şi pe care îl puteţi urmări aici http://www.youtube.com/watch?v=ocaNTdeab_s&feature=channel , m-am îndreptat către Suceava Nord – Iţcani. Traseul Burdujeni – Iţcani este unul dintre cele mai frumoase cărări de cale ferată care leagă două staţii importante din acelaşi oraş. Pe acest traseu sunt două curbe, o revizie tehnică de vagoane, două podeţe şi multe, multe traverse ce suportă viteze de până la 50 km/h.

Coada trenului mărfar de seară

Bordurile frumos vopsite ale Burdujeniului îşi aşteaptă călătorii

Liniile de fier ale gării Burdujeni

Infrastructură FeRoviaRă 2008

Garnitura mărfarului de seară

16:00

După 10 minute de linişte în care nu s-a auzit nici un scârţâit de roată de tren, pe când eram aproape de intrarea în Revizia de Vagoane Suceava, m-am întâlnit cu trenul Personal P5570 Suceava Nord – Botoşani. Parcurge 62 de km şi în aprilie 2008 avea două vagoane albastre. Trenul era tras de LDH 80-0516-7.

Trenul Personal Suceava Nord - Botoşani

Îmi continui, cu emoţii, drumul către Iţcani, traversând liniile şi apropiindu-mă de ramificaţia Suceava – Suceava Vest, unde se circulă cu viteză limitată de 40 km/h. Aveam în dreapta mea un rând lung de vagoane albastre, de clasa I sau de clasa a II-a, Dimitroave şi multe altele, pe care aveam să le fotografiez peste o lună, peste un an…

Tot înainte = Suceava Nord, iar la stânga = Suceava Vest

Ramificaţia de Suceava - Suceava Vest

Tot înainte, spre Iţcani

16:10

Tot mergând şi ajungând la prima curbă, am zărit un trenuleţ de marfă. Locomotiva acestuia era 60-1344-5 şi transporta două vagoane platformă Rils şi un Eacs obişnuit. A se observa, în prim plan, cum oamenii şi-au pregătit pământurile pentru însămânţat.

Un trenuleţ de marfă venind dinspre Suceava Vest

Semnale de intrare în gară

Nu departe de semnalele luminoase, este o trecere la nivel cu calea ferată. Pe aici, pe strada Plaiului, semnalele luminoase şi acustice sunt mereu aprinse, astfel că dacă ar fi să fii corect şi să stai la stop, ai sta mult şi bine. Nu ştiu cât este de bine sau de rău, însă cred că la trecerile la nivel cu calea ferată dintre două staţii de tren care aparţin aceluiaşi oraş ar trebui să fie dotate cu instalaţii de atenţionare inteligente, care să simtă trenul la maxim 400-500 de metri. De multe ori am trecut pe aici şi, deşi nu treceau trenuri, semnalele atenţionau încontinuu.

Şi trec de prima trecere dublă cu calea ferată

Trecere dublă la nivel cu calea ferată

Primăvara îşi intrase în drepturi, astfel că aproape toţi pomii s-au înzăpezit cu flori frumos mirositoare, iar colţurile firave ale ierbii şi-au făcut loc până şi printre pietrele de pe terasamentul căii ferate.

Tot înainte, spre Iţcani

16:20

Un Sulzer grăbit tranzita drumul dintre Iţcani şi Burdujeni. Era 60-1318-9 şi nu ştiu care era scopul şi durata vizitei prin zonă.

DA 1318 plimbându-se de la Iţcani la Burdujeni

La revedere, domnule Sulzer!

Tot înainte, spre Iţcani

16:30

Deşi în ultima jumătate de oră a fost cam pustiu prin această zonă, iată că am ajuns la intrarea în Gara Iţcani, de unde se vede, în prim plan, drezina 4622 cu viteza maximă de 60 km/h, iar în plan secund, gara Iţcani şi locomotiva trenului Intercity 554 cu plecare la 16.35 de la linia 3.

Vedere de intrare în Gara Suceava Nord – Iţcani

Drezina 4622 aştepta la intrare în Iţcani

Detaliu cu drezina muncitoare

Aşezarea liniilor în Gara Iţcani

După câţiva paşi pe peronul gării, am auzit şuierul de plecare al locomotivei Bo-Bo electrice modernizate 46-0113-4 trăgând după ea 3 vagoane de lux, două dintre ele clasa a II-a, 21-76 şi unul de clasa I, 10-91. Plecarea trenului „Mihai Eminescu” o puteţi viziona şi aici http://www.youtube.com/watch?v=ocaNTdeab_s .

Trenul IC 554, pregătit de plecare

Plecarea trenului Intercity Mihai Eminescu

Pe linia 4 se afla trenul personal P5506. Avea să plece la 16:53 cu locomotiva electrică 40-0799-3 şi cu 5 vagoane albastre în spate.

EA 799 cu P5506

Gara Iţcani, văzută din direcţia Nord-Vest

16:40

Însă până atunci am zis să ajung şi în dreptul depoului CFR Suceava Nord. Deşi ştiam că o să văd câteva locomotive dormind, mi-am zis că trebuie să arate bine şi în somn, nu numai în mişcare. Astfel, aveam să găsesc aici pe: EA 86, EA 139, EA 588, EA 666 şi EA1-717. Bineînţeles că erau mult mai multe exemplare cu motoare capabile de 5.100 kW, însă nu le-am văzut eu. În prima imagine, avem rama electrică Z6100 cu 2 vagoane, seria 58-0013-1, un Sulzer albastru şi o electrică roşie.

O ramă electrică, un Sulzer şi o Electrică



Tocmai după ce am făcut poza anterioară, apare şi EA 86 din depou să îşi îndeplinească propria comandă de seară. Vom vedea că la bordul ei era un mecanic care nu mai avea mult până la pensie, astfel că şi-a adus soţia cred să-i facă nişte fotografii. Frumos moment.

EA 86 apare în scenă


O locomotivă electrică impecabilă la exterior


Electrica se grăbea spre marca de siguranţă de la intrarea în Iţcani



16:50

Odată cu venirea orei 17, lucrurile din gara Iţcani încep să se aglomereze puţin, astfel că amintim sosirea trenului 1555. Pe orice Tabelă de Mers al trenurilor, apare scris Botoşani – Timişoara Nord, iar acest lucru m-a pus puţin în dilemă. Mi-a trebuit multe zeci de minute ca să-mi dau seama ce se întâmplă în intervalul de timp 16:50 – 17:30 în Gara Suceava Nord – Iţcani. Am să vă prezint şi vouă în cele ce urmează cum se formează trenul Accelerat 1765 Iaşi – Timişoara Nord, cu ramura A1555, venită de la Botoşani.


După ce am văzut la faţă depoul Suceava Nord, m-am întors spre gară, auzind un Sulzer cu fluier şuierând de trei ori. Soarele mă bătea din spate şi eram bucuros că voi captura câteva momente interesante din viaţa Iţcaniului. În drum spre peron, m-am apropiat de hala depoului şi am fotografiat câteva locomotive: EA 139, EA 666 şi EA1-717. Locomotiva electrică 40-0139-2 este cred că singura din ţară care are dunga frontală vopsită în albastru-galben-roşu pe părţile frontale, iar pe laterale doar culoarea roşie. Despre EA 666 ştiu că acum, în 2009, este modernizată şi am văzut-o în Dolhasca. EA1-717 cred că a fost folosită pe un tren cu ruta Bucureşti Nord – Suceava Nord, pentru că am văzut-o prin Bucureşti în 2009.


Mă întorc înapoi în Gara Iţcani


Peisaj FeRoviaR


EA 139, o locomotivă tricolor-hibridă


EA 666 & EA 139


Bucureşteanca EA1-717



Între timp, la 16:48 a sosit trenul 1555, ramură pentru trenul Accelerat 1765, iar la 16:53 a plecat trenul personal P5506 Suceava Nord – Paşcani. Pe 6 aprilie 2006 a apărut, în Obiectiv de Suceava, un articol care menţiona că s-au anulat o serie de personale, iar în locul acestora circulând ramure ale trenurilor Iaşi – Timişoara Nord şi retur. De asemenea, în comunicat se mai preciza că se oferă bilete cu tarif de tren de personal pentru cei care călătoresc doar între staţiile Botoşani şi Suceava Nord.


Trenul 1555, Botoşani-Suceava Nord


DA 965, la sfârşit de tură după 62 de km parcurşi



17:00

La 17:07, soseşte trenul care merge către Timişoara Nord, Acceleratul 1765. Supranumit şi trenul „foamea”, acesta este compus din 9 vagoane, dintre care 7 clasa a II-a cu seria 20-59 şi 20-57 şi 2 vagoane clasa I cu seria 19-57. Primele 6 vagoane sunt de la Iaşi, iar ultimele 3 vin de la Botoşani. De data aceasta, au venit cu DA 965. Procedura de ataşare o vedem în imaginile de mai jos. După aceasta, trenul va pleca la 17:27 spre Timişoara Nord, pe ramificaţia Iţcani – Suceava Vest.

În Iţcani soseşte trenul cu 6 vagoane, Iaşi - Timişoara Nord


Locomotiva care a tractat Acceleratul Iaşi - Timişoara Nord până în Suceava Nord se retrage la depou


Vagoanele de Botoşani se ataşează Acceleratului transcarpatic


Trenul Accelerat este compus, el urmează să plece la 17:27



17:10

Aşa cum spuneam şi mai sus, mecanicul de locomotivă, fiind ceva mai în vârstă, a profitat de vremea frumoasă şi a realizat câteva fotografii cu maşina EA 86, care abia a ieşit din modernizare.

Şi mecanicii de locomotivă fac poze la trenuri


Soţia mecanicului de locomotivă veteran îi face o poză cu electrica EA 86



17:20

Din depou au ieşit două locomotive diesel-hidraulice care se îndreptau către direcţia Burdujeni.

Un LDH proaspăt ieşit din aşternut


Un LDH 141 pleacă în misiune



În timp ce m-am apropiat de podul rutier de peste Magistrala 500, semnalul de ieşire din staţia indica liber cu viteză redusă, iar după câteva clipe, s-a auzit goarna locomotivei EA 86. Plecarea trenului o puteţi urmări şi pe youtube aici http://www.youtube.com/watch?v=ocaNTdeab_s . Acest tren parcurge, de la Iaşi până la Timişoara Nord, un număr de aproximativ 845 de km. Pleacă la 15:00 din Iaşi şi ajunge la 06:29 în Timişoara Nord.

Liber cu viteza redusă pentru A1765


Acceleratul 1765 pleacă spre Timişoara



17:40

În drumul de întoarcere spre Suceava – Burdujeni, m-am întâlnit cu Rapidul 755 Bucureşti Nord – Suceava Nord, tras de locomotiva EA1-431. Pe părţile laterale prezintă vechea abreviere, S.N.C.F.R., fiind una dintre cele câteva locomotive din ţară care păstrează această nomenclatură.

Rapidul 755 ajunge la destinaţie fără întârziere


Spre Burdujeni, tot înainte!


Podeţ peste un pârâu în curba de pe M500


Cel de-al doilea pod dintre Burdujeni şi Iţcani


La stânga = Revizia de Vagoane, tot înainte = Suceava Burdujeni, la dreapta = Suceava Vest


Spre Burdujeni, tot înainte



17:50

M-am abătut puţin de la linia principală ce duce spre Burdujeni şi am luat-o în direcţia indicatorului „Atenţie!”. Am trecut prin Revizia de Vagoane Suceava şi am fotografiat câteva vagoane care au fost pe traseu şi vor fi fost să fie cuplate la trenurile înscrise în mers.

Atenţie, urmează Revizia de Vagoane Suceava


Un vagon de dormit pregătit să circule pe timp de noapte


Un triaj special dedicat vagoanelor de pasageri


Vagoane, şine şi multă verdeaţă


Revizia de Vagoane Suceava


Atenţie, vagoanele sunt puse sub tensiune!



18:00

După ce am ieşit din Revizie, P5507 Paşcani – Suceava Nord este tras de tracţiune dublă (Co-Co modernizat + Bo-Bo clasic) spre destinaţia finală, unde va acţiona goarna locomotivei de trei ori. Filmul cu trecerea personalului în dreptul Reviziei tehnice de Vagoane îl puteţi urmări aici http://www.youtube.com/watch?v=ocaNTdeab_s&feature=channel_page .

Tracţiune dublă pentru un personal inter-judeţean


Ajuns aproape de destinaţia finala – Burdujeni


Triajul Gării Suceava – Burdujeni


Ora 18, moment de linişte pe calea ferată bucovineană



18:10

Gara Burdujeni arată excepţional sub bătaia soarelui de seară, astfel încât m-am dus spre liniile pe care staţionează, de obicei, mărfarele. Pe linia 1 se pregătea să plece la ora 18:09 trenul Personal P5623. După ce mi-am dat seama pentru ce LDH-ul din Iţcani, proaspăt trezit din somn, a venit în Burdujeni, iată că am văzut ceva care m-a surprins plăcut: un tată explica şi îi arăta băiatului său despre trenuri, despre gară…

Personalul de Putna o ia din loc la ora stabilită


Trenul de seară care va rupe liniştea în Putna


Tatăl care i-a povestit copilului despre trenuri



18:15

Ultimul tren personal din această seară, P5736, ajunge pe linia 1 şi îşi lasă călătorii veniţi din Cacica. Trenul era compus din rama electrică Z6100, seria 58-1005-6, având în componenţa sa 3 vagoane. Aceste automotoare electrice au fost aduse din Franţa şi au fost modernizate, ulterior, la Remarul 16 Februarie Cluj-Napoca.

Trenul Personal Cacica - Suceava ajunge la destinaţie


O locomotivă diesel nu-şi uită niciodată funcţia de manevră



18:30

Mi-am luat rămas bun de la Gara Burdujeni, promiţându-i o vizită chiar ziua următoare, când aveam să vin în Suceava pentru acel concurs de web-design de care vă spuneam la începutul reportajului. Am dorit să vă transmit prin pozele şi textul din această povestire FeRoviaRă că trenurile reprezintă mult mai mult decât o simplă înşiruire de vagoane, aşa cum frumos spunea colegul meu de facultate, Ionuţ . http://www.youtube.com/user/ionutipate

Lonely tracks


Închei reportajul despre căile ferate dintre Suceava Nord – Iţcani şi Suceava – Burdujeni printr-o scurtă incursiune istorică asupra acestei gări fascinante a Burdujenilor. Informaţiile le-am preluat din volumul 1 al „Istoricului Tracţiunii Feroviare din România”, editura ASAB.

Primele căi ferate în Bucovina au fost construite de societatea LCE pe relaţiile Lemberg – Napolecăuţi – Cernăuţi şi Cernăuţi – Suceava (Iţcani). Astfel, la 1 septembrie 1866, primele trenuri circulau deja de la şi spre Cernăuţi, iar trei ani mai târziu, la 28 octombrie 1869, ajungeau la Suceava, vechea cetate de scaun a lui Ştefan cel Mare. Compania LCE (Lemberg – Czernowitz - Eisenbahn) a construit gări în tot imperiul, iar una dintre trăsăturile specifice ale companiei au constituit-o clădirile somptuase ale gărilor, menite a impresiona prin dimensiunile şi frumuseţea arhitecturală.

Pe o plachetă comemorativă de pe cărămizele Gării Burdujeni scrie: "Această gară a fost construită şi dată în exploatare la 15 decembrie 1869, cu ocazia deschiderii liniei ferate Suceava - Roman, prima linie din Moldova" octombrie 1969.

Tot pe o plachetă din marmură este scris: "125 de ani de la inaugurarea liniei Suceava - Roman" 15 decembrie 1994

Gara a fost restaurată timp de mai mulţi ani, ea fiind dată în folosinţă în modul cum o vedem noi acum pe 17 noiembrie 2006.