sâmbătă, 7 aprilie 2012

M606: Excursie FeRoviaRă Iaşi - Paşcani

1 iunie 2008 -=- De la Iași la Pașcani, cu trenul etajat   

Linia simplă, Paşcani – Iaşi, cu o lungime de 75,70 km şi inaugurată la 1 iunie 1870, a fost construită între anii 1868-1870 de Concesiunea Offenheim – Compania Lemberg – Cernăuţi – Iaşi. În 1888, datorită exploatării grosolane, statul român a sechestrat linia ferată la 30 octombrie 1888, aceasta trecând la 22 ianuarie 1889 sub administrarea Direcţiei Generale a Căilor Ferate Române.

Această linie, care aparţinea societăţii LCJE (Lemberg-Czernowitz-Jassy-Eisenbahn), a fost îndeosebi folosită pentru transportul armatelor ruse, concentrate în Basarabia, spre frontul de la Sud de Dunăre în Războiul pentru cucerirea Independenţei de stat a României, desfăşurat între 1877 şi 1878. Tot aici merită să amintim că Iaşiul a fost legat FeRoviaR de Basarabia la 1 iunie 1875 prin tronsonul Corneşti – Ungheni – Iaşi. Linia din România, de la Iaşi la Ungheni, a fost dată în exploatare cu un mai devreme, la 1 august 1874. Aceasta a fost construită de antreprenorul român, Grigorie Eliad (1833 - 1901).

Şina liniei 608 este de tip 65, iar în 1912 un tren între Iaşi şi Paşcani parcurgea cei 76 de kilometri în 2 ore şi 6 minute. Astăzi, un tren Personal călătoreşte pe această distanţă o oră şi 25 de minute, în timp ce un Accelerat… doar o oră şi 6 minute. La momentul inaugurării liniei exista doar o pereche de trenuri, în 1950 existau 4, urmând ca apogeul să se obţină în 1990, când CFR oferea 18 perechi de trenuri între Iaşi şi Paşcani.

Secţia Paşcani – Iaşi a fost dotată cu bloc de linie automat şi a fost pusă în funcţiune începând cu 1980, în timp ce prima locomotivă electrică şi-a făcut apariţia pe acest traseu la 9 februarie 1988. Electrificarea a avut loc în 3 etape: Paşcani – Târgu Frumos, Târgu Frumos – Leţcani şi Leţcani – Iaşi.

Tot demn de menţionat este şi faptul că linia Cucuteni (astăzi, Leţcani) – Iaşi a fost prima linie dublă din România datorită construirii căii ferate Dorohoi – Leţcani – Iaşi (1896).


140 de istorie impregnată într-un moment fotografic FeRoviaR

marți, 3 aprilie 2012

M608: Excursie FeRoviaRă Dorohoi - Iași

1 iunie 2008 -=- Săgetând Câmpia Jijiei, cu trenul, de la Dorohoi la Iași  

Nu demult aţi putut citi reportajul în care am prezentat drumul FeRoviaR până în Dorohoi. În continuare vă voi prezenta linia secundară 608: Dorohoi – Iaşi. Cu o lungime de 154 de kilometri (Dorohoi – Leţcani – Iaşi), această linie se poate considera una dintre cele mai lungi linii secundare din România, putând fi comparată cu linia 804, Medgidia – Tulcea Oraş (144 de kilometri), linia 406, Luduş – Bistriţa Bârgăului (140 de kilometri) sau linia 402, Oradea – Halmeu (155 de kilometri).

Linia a fost dată în exploatare în 1896 şi este în mare parte linie simplă. Până nu demult a fost considerată linia 613, iar acum poartă numărul 608. În construcţia a aproape tuturor celor 24 de halte şi gări (cu excepţia gării din Iaşi, Leţcani, Dorohoi şi a altor staţii cu trafic mic de călători) se regăseşte faimoasa cărămidă roşie de Ciurea. Viaductele şi tunelul de la Movileni – 965 de metri lungime, anul construcţiei 1896 (construit în etapa a II-a a construcţiei tunelurilor din România, între 1881 şi 1918) fac din această rută una dintre cele mai frumoase linii ferate din Moldova.

Trenul cu care am circulat între Dorohoi şi Iaşi a fost Trenul Personal 6492, Dorohoi – Iaşi, cu plecare de la ora 12:18 şi sosire în capitala Moldovei la ora 16:36. Viteza medie obţinută de trenul personal pentru cei 154 de kilometri a fost de 34 km/h. Compoziţia trenului a constat din locomotiva diesel-electrică 60-1160-5, având două vagoane clasa a II-a, 20-57 (113-4, 846-9) şi trei vagoane tot clasa a II-a, 20-47 (119-4, 385-1, 615-1).

Mai merită de menţionat aici că cea mai mică raza minimă a curbei se regăseşte între staţiile Dorohoi şi Carasa şi este de 350 de metri, în timp ce panta caracteristică maximă se regăseşte între staţiile Leţcani şi Movileni şi între staţiile Movileni şi Potângeni, având valoarea de 10 mm/m. Pe restul distanţelor este caracteristică o pantă caracteristică de 2-3 mm/m.

Destul cu datele caracteristice, acum nu-mi rămâne decât să vă doresc vizionare plăcută! Pentru critici, sugestii şi alte menţiuni, vă rog să completaţi mai jos formularul de comentarii.


Semafoare mecanice de ieşire din Gara Dorohoi

M500, M511, M512: Cu trenul, de la Suceava la Dorohoi

1 iunie 2008 -=- Plimbare FeRoviaRă Suceava - Vereşti - Leorda - Dorohoi  

Vara a început atunci în spiritul călătoriei... Am petrecut Ziua Internaţională a Copilului sub semnul soarelui-răsare şi în tumultul contactului roată-şină într-o călătorie pe o distanţă de aproximativ 350 de kilometri.

Am vizitat localităţi ca Suceava, Dorohoi, Iaşi şi Paşcani, trecând prin alte 30 de halte în care călătorii aşteptau trenul sub umbra copacilor. Am călătorit cu 6 trenuri, dintre care un accelerat şi 5 personale, cheltuind prea puţin pentru prea multul simţit.

Mai exact, excursia FeRoviaRă pe care am efectuat-o pe 1 iunie 2008 a vizat plimbarea pe magistrala 500 şi pe submagistralele 511, Vereşti – Leorda, 512, Leorda – Dorohoi, 608, Dorohoi – Iaşi şi 606, Iaşi – Paşcani. Plimbarea a durat de la ora 8 până la ora 21.


Spre Iaşi în prima zi de vară din 2008

M500: Gara Suceava Burdujeni

22 mai 2008 -=- Scurtă plimbare FeRoviaRă în Burdujeni  


Dimineţile de primăvară sunt uneori, după ce plouă toată noaptea, cele mai verzi momente ale unui an calendaristic. Aşa s-a întâmplat şi pe 22 mai 2008, când plimbăreţ fiind din fire, mi-am luat norocul în spate şi umbra după mine şi am pornit spre Suceava. Acolo aveam să surprind câteva dovezi despre activitatea FeRoviaRă din Gara Suceava Burdujeni, dovezi din care reies câteva dintre caracteristicile căilor ferate române, de data aceasta pozitive: diversitate în transport, siguranţă şi încredere, grandoare şi excelenţă în construcţia monumentelor de artă FeRoviaRă şi respectul pentru întreţinerea şi îmbunătăţirea eficienţei în transportul FeRoviaR.

Rompetrol, prezent cu vagoane din Năvodari în Gara Suceava Burdujeni

duminică, 1 aprilie 2012

M500: Gara Pascani

17 mai 2008 –=– Activitate FeRoviaRă pe înserate în Pașcani 

Dacă în povestirea FeRoviaRă publicată în trecut v-am prezentat câteva crâmpeie despre calea ferată dintre Fălticeni şi Paşcani, iată că acum îmi revine la rând să vă relatez despre Activitatea FeRoviaRă din Paşcani într-o frumoasă zi de primăvară. Primele amintiri legate de această staţie din judeţul Iaşi le-am deprins de când eram mic copil, venind pe aici la un coleg de breaslă de-al tatălui meu. Mai apoi, Paşcani a continuat să reprezinte staţie de parcurs din călătoriile mele spre Constanţa, spre Brăila, spre Bucureşti sau spre Braşov.

Activitate FeRoviaRă Paşcani

UA-11835228-1