Se afișează postările cu eticheta tren accelerat. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta tren accelerat. Afișați toate postările

vineri, 1 ianuarie 2016

Activitate FeRoviaRă în halta București Basarab

Noiembrie 2015 -=- Trenuri de călători între haltele Carpați și Basarab

Luna noiembrie este o lună în care ceața predomină în zonele joase. La fel s-a întâmplat și în halta Basarab, acolo unde mi-am petrecut aproape o zi întreagă în încercarea de a imortaliza trenurile de peste zi. Fiind prezent în stație dis-de-dimineață și până la lăsarea serii, au trecut prin fața mea peste 60 trenuri care veneau sau plecau spre/dinspre toate colțurile țării.

Fotografiile au fost realizate cu un aparat foto Panasonic DMC-LS60, o ustensilă nu prea performantă, dar care a surprins cât de cât esența unei zile feroviare lungi și plăcute. Așadar, vizionare plăcută!


Trenul Personal 9105, București Basarab – Târgoviște


Trenul Rapid 652, Suceava Nord / Piatra Neamț - București Nord


Trenul Personal 5024, Buzău - București Basarab

sâmbătă, 24 octombrie 2015

Nopti feroviare la Pascani

septembrie 2010 – Activitate FeRoviaRă în stația Pașcani

Nu știu dacă v-am întrebat până acum: care este gara care v-a mâncat cele mai multe nopți? Având în vedere și titlul acestui articol, deja puteți intui răspunsul meu la întrebare: Gara Pașcani. Așa cum știți, studenții beneficiază de reduceri importante la călătoria cu trenul de până la 50%. Așadar, luam seara trenul accelerat București - Vatra Dornei Băi și ajungeam în jurul orei 3 în Pașcani. Ei, și până venea trenul de Fălticeni întâmpinam tot felul de scenarii: de la adiere plăcută a vântului până la crivăț crunt. Dar scoteam aparatul foto din buzunar și vehiculele feroviare imortalizate mai încălzeau atmosfera…



Călător în noapte cu Trenul Accelerat București - Vatra Dornei Băi





 




duminică, 27 septembrie 2015

Trenuri de toamnă la București

septembrie 2010 – O dimineață în Complexul Gării de Nord

Ocazia sosirii trenului Orient Express în București a prilejuit și o relaxantă vânătoare de trenuri și locomotive. Fie că erau la Basarab, la Carpați sau în inima rețelei de cale ferată din România – Gara de Nord, trenurile garau sau plecau cu aceeași frumoasă muzică a roților de fier.

În câteva cuvinte, am fotografiat trenurile Personale către Alexandria, Pitești, Accelerate de la / spre Buzău, Sibiu, Râmnicu Vâlcea, Brașov, InterCity și Rapide de la Bicaz sau Constanța, toate compuse din vagoane moderne și locomotive capabile să circule pe calea ferată sute de kilometri zilnic.


Locomotivă electrică din Depoul București Călători


Trenul Rapid 794, Craiova – București Nord, cu locomotiva Softronic 2003

duminică, 26 iulie 2015

Trenuri de călători la Dolhasca și Fălticeni

27 iulie 2010 – Excursie cu bicicleta pe linia Fălticeni – Dolhasca

Era o zi din aceea călduroasă, cu nori pufoși, care invita la aventură subconștientul oricărui împătimit de drumeții. Așadar ne-am luat bicicletele și am purces la o plimbare de 60 de kilometri de la Fălticeni la Dolhasca și mai departe până la râul Siret în ideea de a fotografia stațiile și trenurile din parcurs.

Cu această ocazie am realizat și un clip de câteva minute cu câteva trenuri de seară din Dolhasca, printre care și trenul InterCity de Suceava – București Nord, trenul accelerat Iași – Timișoara Nord dar și trenuri personale ca Putna – Iași sau Pașcani – Suceava Nord.


Remarcă românească – Folosiți WC-ul din tren




Trenul Regiotrans Dolhasca - Fălticeni plecând din Dolhasca


duminică, 19 aprilie 2015

Activitate feroviară în ceas de seară la București

11 iunie 2010 Trenuri în halta Basarab

Tocmai ce începusem sesiunea semestrului II de la facultate, studiul individual era în toi, însă după o zi întreagă cu nasul în cărți, urma o binemeritată ”relaxare” printre bestiile de fier. Am ales cea mai apropiată stație de cale ferată de locuința de student de care beneficiam. Și uite-așa, timp de 2 ore, aproape de amurg, am fost martor la intrarea și ieșirea din gările București Nord și București Basarab a mai mult de 20 de trenuri de călători.

Venind dinspre cartierul Crângași / Giulești, am traversat pasarela care leagă cartierele amintite de Grivița / 1 Mai. Lumina serii oferea o imagine aproape perfectă asupra reviziei de vagoane București Basarab, stație de domiciliu pentru multe dintre vagoanele trenurilor de călători care au ca destinație localități din apropierea Bucureștiului: Roșiori Nord, Ploiești Sud, Târgoviște, Pitești, Caracal, Giurgiu, Fieni, Alexandria, Buzău dar și alte localități mai îndepărtate: Mărășești sau Brașov.


LDE 60-0679-5 cu Trenul Personal 9107, București Nord – Târgoviște


LE 40-0357-0 la tracțiunea Trenului EuroNight 472 ISTER pentru Budapesta, respectiv Rapid 741 spre Satu Mare

miercuri, 6 august 2014

Culoarul Brașov - Sighișoara - Coșlariu înainte de modernizare

13 martie 2010 -=- Excursie FeRoviaRă Brașov – Teiuș - Cluj-Napoca

Călătoream pentru prima dată spre Cluj-Napoca. Traversam depresiunea colinară a Transilvaniei, de la Sud-Est la Nord-Vest, de-a lungul magistralei feroviare 300, București Nord. După ce am trecut munții prin Valea Prahovei (link), am urmat pentru 50 de kilometri cursul Oltului, după care am traversat Podișul Târnavelor până la Blaj de-a lungul culoarului Târnava Mare. 30 de kilometri de la Teiuș la Războieni am avut Mureșul ca partener de călătorie, ca după 6 ore de mers și 330 de kilometri să ajungem în orașul scăldat de apele Someșului Mic.

Traseul de cale ferată din zona Defileului de la Racoș, între stațiile Augustin și Racoș, este amintit de Geo Bogza în a sa formidabilă lucrare ”Cartea Oltului”, spunând că ”din câmpie, Oltul nu ia cu el decât un drum îngust și linia de cale ferată care, strânsă lângă ape, se duce spre Sighișoara. Din nou trenuri trec, când pe un mal, când pe altul, trezind vuietul podurilor metalice, cu locomotivele pufăind și cu sute de capete omenești la ferestre. În goana lor nebună, sub ochii călătorilor, se desfășoară o amețitoare horă de vulcani stinși.”

Linia pornește din Brașov (altitudine de 560 de metri) și coboară continuu până la stația Rupea (450 de metri). De aici urcă aproape 80 de metri până la stația Beia, unde găsim curba cea mai strânsă – rază de 265 de metri, dar și panta maximă caracteristică de 10 mm/m, ca mai apoi să coboare până la Teiuș, pe malul râului Mureș, la 365 de metri.


Locomotiva 060-EA-001 a fost grav avariată pe tronsonul Brașov – Sighișoara


LDH 81-0329-3 de la CFR Marfa cu o naveta de Fals-uri cu Lignit de la minele Căpeni, jud. Covasna


Curbă și contracurbă înainte de Blaj


Gara Teiuș



sâmbătă, 2 august 2014

Excursie FeRoviaRă București Nord – Breaza – Sinaia – Bușteni – Predeal – Brașov

13 martie 2010 -=- Lucrări la infrastructura feroviară de pe Valea Prahovei

Fiecare călătorie cu trenul pe care am întreprins-o de-a lungul vieții a avut povestea ei. De exemplu, mă hotărâsem ca într-o sâmbătă dimineață să fac un mini-tur al României: București – Cluj-Napoca – Suceava – București. Vă prezint în imaginile de mai jos magistrala 300, de la Ploiești la Brașov.

Se pot observa utilajele folosite pentru reabilitarea tronsonului de cale ferată Câmpina – Predeal, dar și locomotivele închiriate de la Kombinovani Prevoz. Pentru comparație, vă invit să accesați reportajul realizat în iulie 2009 care reflecta stadiul lucrărilor. Începutul timid de primăvară al anului 2010 nu a afectat deloc stratul de zăpadă de pe Valea Prahovei, așadar aceste fotografii vor surprinde, pentru ultima dată, iarna 2009-2010.


Locomotiva Softronic la Trenul Accelerat de Satu-Mare


Locomotiva închiriată de la sârbi pentru manevra trenurilor de lucru – 771 502 2


Limuzina blindată a Anei Pauker alături de locomotiva cu aburi 230.039


luni, 7 aprilie 2014

Ecouri feroviare nocturne în stația Pașcani

20 noiembrie 2009 -=- Trenuri în noapte la Pașcani

Într-una din zecile de ori în care mă întorceam acasă de la București, iată că eram pregătit cu aparatul foto și cu răbdare pentru a înregistra activitatea feroviară din gara Pașcani. În acest loc stăteam, de obicei, cam 2 ore, timp în care așteptam Trenul Regio Iași – Fălticeni.

Vă prezint în continuare câteva cadre și montaje feroviare care, deși pot părea monotone, descriu fidel compunerea trenurilor și manevrele locomotivelor diesel sau electrice de la sfârșitul anului 2009.


Printre meandrele nopții




sâmbătă, 1 februarie 2014

Trenurile de seara ale Bucurestilor

Noiembrie 2009 -=- Activitate FeRoviaRă nocturnă în București Nord

E liniște. Și când spun că e liniște în București, e lucru rar. Barierele de ciment din jurul Gării de Nord nu lasă loc decât sunetelor ambulanțelor și claxoanelor date de șoferii grăbiți. Și totuși, liniștea este curmată de muzica locomotivelor, care fie oftează, fie se enervează, fie o zbughesc la fugă. Muzica aceasta s-ar traduce prin deconectarea ventilației motoarelor electrice de tracțiune, deconectarea disjunctorului pentru a permite manevranților să conecteze/deconecteze fișa electrică de înaltă tensiune sau demararea trenurilor din gară spre destinație.

Imaginile mișcătoare și căldura dată de luminile cu nuanță caldă sau rece de pe peroanele Gării de Nord îmbiau la fotografii și înregistrări video, mai ales că temperatura de afară încă permitea să-ți ții degetele pe aparatul foto mai mult timp astfel încât să poți opera setările dorite.


Locomotiva electrică CFR Călători EA-881





marți, 24 decembrie 2013

Cu trenul din Țara Făgărașului în Țara Bârsei

30 iulie 2009 -=- Excursie FeRoviaRă Șercaia – Brașov

Eram cu bagajele în mâini și Trenul Personal Făgăraș - Brașov sosea în halta Șercaia. Plecam de la bunicii ei spre București. Așa că m-am bucurat nespus că am fotografiat câte ceva din traseul acestei porțiuni din Magistrala 200.

Istoria liniei Brașov - Sibiu se leagă de numeroase eforturi ale celor care au trăit la începutul secolului al XX-lea în Țara Oltului și a Bârsei. După numeroase încercări de a porni lucrările la calea ferată care să lege cele două importante centre sociale, culturale și economice ale Transilvaniei, la 7 noiembrie 1908 a circulat primul tren între Sibiu și Brașov, realizându-se astfel legătura București – Arad.


Impiegata de mișcare din Șercaia dând plecarea trenului


Gara Brădet


Trenul Accelerat București Nord – Timișoara





duminică, 30 iunie 2013

Locomotive casate la PetroUtilaj Campina

20 iunie 2009 -=- Excursie FeRoviaRa Brasov - Campina

După excursia cu trenul de la București la Brașov prezentată într-un blog anterior, am urcat și am coborât cu telecabina Kanzel de pe Masivul Postăvaru, ca în final să facem drumul îndărăt spre București.

Am călătorit cu Trenul Accelerat 1622, Timișoara Nord – Sibiu – București Nord, iar cele câteva fotografii făcute la drumul de întoarcere vă sunt prezentate mai jos. Sunt cam puține, nu am avut acea tragere de inimă pe care am avut-o de dimineață, când fotografiam din kilometru în kilometru. Totuși, am fotografiat două locomotive diesel-hidraulice, LDH45 și LDH70, din curtea celor de la PetroUtilaj Câmpina, într-o stare degradată și cu motoarele diesel demontate. Vorba unui specialist de locomotive din Brașov: ”În furnal au apărut, în furnal vor dispărea!”


Ne luam ”La revedere!” de la Valea Prahovei


Locomotiva diesel hidraulică descompletată la PetroUtilaj Câmpina

sâmbătă, 25 mai 2013

Tramvaie străine pe linii ferate românești în Brăila

23 mai 2009 -=- Vehicule FeRoviaRe urbane în municipiul Brăila



În Brăila, unul dintre cele 13 orașe din România care deține o rețea de transport electric urban pe șine, există aproximativ 20 de km unde circulă în jur de 50 de tramvaie. Deși toate sunt aduse în regim second-hand din orașe ca Berlin, Viena, Rotterdam sau Nurnberg, specialiștii brăileni reușesc să mențină parcul existent în exploatare și să ofere pasagerilor un transport rapid, ieftin și sigur pe teritoriul municipiului Brăila.

Mi-a plăcut să merg cu tramvaiul brăilean, mai ales pe ruta Lacu Sărat – Centru, când eram în taberele de recreație organizate de Comunitatea Rușilor Lipoveni din România în anii 2001-2002. Ba, aș putea spune Brăila este al doilea oraș după București unde am circulat cu tramvaiul! Dacă cineva este interesat despre detalii tehnice sau alte informații despre tramvaiele care circulă pe rețeaua acestui oraș dunărean, vă invit să accesați acest link sau aici.


Un tramvai SGP venit tocmai din Austria în Brăila

luni, 14 ianuarie 2013

De la București spre Munții Făgăraș

13 decembrie 2008 -=- Excursie FeRoviaRă București Nord - Brașov - Făgăraș



Nu am putut să trec peste bucuria vederii primilor fulgi de zăpadă din 2008, așa că vă aștern în continuare câteva fotografii dintr-o călătorie cu trenul de la București la Făgăraș. Un alt motiv în plus de ”emoție a momentului” a fost străbaterea pentru prima dată în viață a Văii Prahovei. Da, au trebuit să treacă 20 de ani să văd Bușteniul, Sinaia, Predealul și Azuga.

Am călătorit cu Trenul Accelerat 1621, București Nord – Timișoara Nord, până la Făgăraș. 231 de kilometri în 4 ore și 34 de minute, o viteză comercială de 51 km/h. Am pornit de dimineață pe o vreme urâcioasă din București, am trecut printre Carpații Orientali și Meridionali pe o (primă) ninsoare deasă, urmând ca în Brașov și Făgăraș să fie soare, cald și bine.


Locomotiva cu aburi 230-039 din Sinaia



duminică, 2 septembrie 2012

17 trenuri în 100 de minute la Ploiești Vest

2 octombrie 2008 -=- M300: Activitate FeRoviaRă Ploiești Vest

Ploiești Vest este o gară importantă de pe Magistrala 300, cea de-a doua ca mărime din Ploiești (după Ploiești Sud și înainte de Ploiești Nord) și deservește calea ferată către Brașov și mai departe spre Vestul României. Toate cele 5 linii sunt folosite la capacitate maximă, acestea primind trenuri de marfă și de călători.

Totodată, la nici un kilometru de stație se desparte linia secundară 302 care leagă localitățile Târgoviște și Pietroșița de Ploiești, în timp ce la kilometrul 66 pe M300 se desparte linia 306 care duce spre Slănic. Un reportaj pe linia de 34 de kilometri între Buda – Slănic puteți urmări aici.





luni, 28 mai 2012

Din Ardeal in Moldova cu Acceleratul Timisoara-Iasi

12 septembrie 2008 -=- M401, M502: Excursie FeRoviaRă Beclean pe Someș - Vatra Dornei - Suceava Burdujeni

Mă aflam în Beclean pe Someș. Am fost beclenar pentru o oră… sau mai puțin, cât am așteptat Trenul Accelerat Timișoara Nord – Iași. Pe biletul meu scria 239 de kilometri și un preț cam la fel (24 de lei). Mi-era foame, sete, nu mă încadrasem cu banii și mi-ar rămas doar 1 leu. Mi-am luat o plăcintă de la magazin și am băut apă gratis de la țâșnitoarea din gară. Despre istoria și geografia liniei ferate Beclean pe Someș - Vatra Dornei – Suceava ați putut citi în reportajul anterior, așa că în cele ce urmează vă invit la un reportaj diferit față de cum am prezentat până acum. Alături de imaginile care se vor derula cu voia curiozității d-voastră de-a lungul căii ferate 401, Beclean pe Someș - Ilva Mică și mai departe pe linia 502, Ilva Mică – Suceava, vă invit la o lectură mai specială. Un inimos OM din Beclean pe Someș, Aurel Podaru, a realizat o carte pe nume ”Gara Beclean pe Someș - istorie și cultură”, apărută în 2008 la Editura Limes din Cluj-Napoca. În paginile ei sunt închise 60 de povești scrise de persoane care au trecut cel puțin o dată prin Beclean pe Someș. Am selectat, pentru dumneavoastră, dragii mei cititori, câteva fragmente care mi s-au părut că, pur și simplu, nu trebuie să șadă imprimate într-o carte, ci să ajungă în eterul Internetului.

Soarele reușind să ofere o binecuvântare călătorilor din Trenul Accelerat Timişoara Nord – Iaşi
 


Iar asta nu e tot… alături de pasionata de FeRoviaRe, Emanuela, am pregătit pentru voi un colaj fotografic în care vocile noastre vă vor fi gazde în călătoria de la Suceava la Ilva Mică. Așadar, la drum!



Din Moldova in Ardeal cu Acceleratul Iasi-Timisoara

12 septembrie 2008 -=- M502, M401: Excursie FeRoviaRă Vatra Dornei – Ilva Mică – Beclean pe Someș

Nu știu câte țări din această lume au relieful atât de bine proporționat ca cel al României. Tot atâta câmpie, tot atâta deal, tot atâta munte… Trenul Accelerat Iași – Timișoara Nord, în parcursul său de aproape 800 de kilometri, pleacă dintre dealurile Iașilor, parcurge Munții Carpați Orientali și Occidentali și își încheie călătoria în călduroasa Câmpie de Vest. O călătorie cu acest tren îți oferă un bun prilej de a cunoaște țara cu aproape toate formele ei de relief.

Pasionat de geografie, de natură, înnebunit după plimbările cu trenul, după tumultul vagoanelor și locomotivelor pe drumul de fier, ziua de 12 septembrie 2008 mă găsea pe linia 502, Suceava – Ilva Mică. Din reportajul anterior (prezentare traseu Suceava – Vatra Dornei) ați aflat că hotărâsem să fug și mai departe din Vatra Dornei, să ajung până la Beclean pe Someș. Era abia ora 10, iar kilometrii de cale ferată construiți acum mai bine de 70 de ani în urmă aveau să primească vizita mea.

În câteva cuvinte, specificul liniei Vatra Dornei – Ilva Mică (sau, mai bine zis, Floreni – Ilva Mică, pentru că despre linia Vatra Dornei – Floreni – Dornișoara am pomenit câteva cuvinte în reportajul anterior), se poate rezuma astfel: această cale ferată a realizat legătura nordică dintre Bucovina și Transilvania, construcția ei s-a întins pe durata a peste 4 decenii. Pe o porțiune de doar 20 de kilometri, între stația Grădinița și Lunca Ilvei, trenul trece prin nu mai puțin de 9 tunele (cel mai lung, Tunelul Mare – 856 de metri), trece peste 12 viaducte. Această densitate de lucrări de artă este de neegalat în România, fapt ce face din linia Ilva Mică – Vatra Dornei o realizare românească extraordinară pe materie de construcții FeRoviaRe. Traseul nu este nici el mai prejos: se urcă de la 789 de metri din Vatra Dornei la 874 de metri cât indică altitudinea în stația Grădinița, urmând să coboare până la Ilva Mică la 393 de metri.


Trenul Accelerat Iaşi - Timişoara Nord pe viaductul Larion


La acest proiect au muncit peste 20.000 de oameni, și-au mutat casele și familiile pe șantierul de lucru, în timp ce la 18 decembrie 1938 linia Ilva Mică - Vatra Dornei a fost inaugurată și dată în exploatare. Mânia celui de-al doilea război mondial a distrus această linie doar după 5 ani, în august 1944 în timpul retragerii germane, dar cu eforturi susținute aceasta a fost redată în circulație la 2 noiembrie 1947.

Dragii mei, vă invit să parcurgem în cei 123 de kilometri (Vatra Dornei – Beclean pe Someș), un alt Colț de Rai al României, unde natura a rămas la ea acasă, unde natura este deranjată când și când doar de un șuier de tren, unde natura care înainte despărțea românii transilvăneni de românii moldoveni, acum este străbătută, rapid, doar cu trenul.


sâmbătă, 12 mai 2012

Bucuresti: Trenurile si garile Bucurestiului

iulie 2008 -=- Plimbări FeRoviaRe prin Gările bucureştene

Timpul tace şi nu spune, iar anii copilăriei, adolescenţei se întâlnesc, la un moment dat, cu anii tinereţii. 2008 a fost pentru mine un an în care m-am despărţit de „acasă” şi am îmbrăţişat viaţa de student. Vrând-nevrând şi mai mult vrând decât nevrând, am hotărât să mă înscriu la Facultatea de Transporturi de la Universitatea „Politehnică” din Bucureşti. 

Citând din „Mica monografie a căilor ferate din România – Regionalele de cale ferată Bucureşti şi Craiova”, aflăm că la 13 septembrie 1872 a fost inaugurat traseul: Bucureşti – Ploieşti – Buzău – Galaţi – Tecuci. Astfel, Gara Târgovişte (actuala Gara de Nord Bucureşti) era loc de plecare şi de sosire pentru călătorii veniţi de la Iaşi, Galaţi sau Piteşti încă de la data amintită mai sus.

Aici aveam să fiu faţă-n faţă cu traficul dens feroviar din Gara de Nord şi cu una dintre cele mai noi căi ferate din România – linia Bucureşti – Constanţa.


Locomotive alb-albastre în Gara de Nord Bucureşti


luni, 9 aprilie 2012

M500: Garile Suceava Burdujeni & Itcani

8 iunie 2008 -=- Activitate FeRoviaRă în Gările Burdujeni şi Iţcani din Suceava

Într-o preafrumoasă duminică de vară, după o săptămână în care am strâns alt mănunchi de emoţii pentru Examenul de Bacalaureat, am ales să vin în Suceava. Alex din Constanţa avea să treacă prin Burdujeni cu Trenul Accelerat Iaşi - Timişoara Nord, aşa că mi-am luat camera foto în "spinare" şi bateriile-n blugi şi am pornit dis-de-dimineaţă spre Suceava. Dimineaţă am fost tentat să înregistrez imaginile motrice şi auditive din peisajul FeRoviaR sucevean, astfel că după ce musafirul dobrogean a plecat spre direcţia Vatra-Dornei, m-am plimbat câteva ore pe căile ferate din zonă pentru a face câteva fotografii pe Magistrala 500, Bucureşti Nord - Vicşani (între kilometrul 447 şi kilometrul 450) şi pe linia secundară 502, Suceava – Ilva Mică (până la kilometrul 3). Natura avea să mă ajute cu verdele ei lacom, iar SNCFR-ul cu trenurile care mişunau de colo-colo.

Gara Iţcani, simbol al Magistralei 500


marți, 3 aprilie 2012

M500, M511, M512: Cu trenul, de la Suceava la Dorohoi

1 iunie 2008 -=- Plimbare FeRoviaRă Suceava - Vereşti - Leorda - Dorohoi  

Vara a început atunci în spiritul călătoriei... Am petrecut Ziua Internaţională a Copilului sub semnul soarelui-răsare şi în tumultul contactului roată-şină într-o călătorie pe o distanţă de aproximativ 350 de kilometri.

Am vizitat localităţi ca Suceava, Dorohoi, Iaşi şi Paşcani, trecând prin alte 30 de halte în care călătorii aşteptau trenul sub umbra copacilor. Am călătorit cu 6 trenuri, dintre care un accelerat şi 5 personale, cheltuind prea puţin pentru prea multul simţit.

Mai exact, excursia FeRoviaRă pe care am efectuat-o pe 1 iunie 2008 a vizat plimbarea pe magistrala 500 şi pe submagistralele 511, Vereşti – Leorda, 512, Leorda – Dorohoi, 608, Dorohoi – Iaşi şi 606, Iaşi – Paşcani. Plimbarea a durat de la ora 8 până la ora 21.


Spre Iaşi în prima zi de vară din 2008

luni, 30 noiembrie 2009

M500: Suceava Burdujeni - Itcani

17 aprilie 2008 -=- Suceava: Plimbare de primăvară suceveană între Burdujeni si Iţcani

A fost o zi frumoasă de primăvară, cu nori pufoşi pe cer, în care am hotărât să fac o vizită Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” şi a Gării Suceava – Burdujeni. Scopul vizitei la acest liceu a fost acela de a mă informa cu privire la Concursul de web-design, la care aveam să particip ziua următoare, 18 aprilie. Prilej cu care am coborât şi în cartierul de jos al Sucevei, Burdujeni, pentru a mai răpi câteva momente din activitatea FeRoviaRă din gară.

Trenul de Putna pleacă din Gara Suceava Burdujeni

UA-11835228-1