Se afișează postările cu eticheta tren. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta tren. Afișați toate postările

luni, 6 ianuarie 2014

Trenuri la început de toamnă în București

septembrie 2009 -=- Activitate FeRoviaRă Gara de Nord București

Eram la București pentru a resusține un examen la Mecanică pentru mărire de notă și cu această ocazie am avut șansa de a fotografia vagoanele Trenului Orient Express. Am dedicat un spațiu mai amplu în reportajul special realizat, fotografiile fiind realizate cu un Canon A550.

De dimineață, de la 7, până la amiază, la 12, am urmărit cu atenție manevrele care se desfășurau în Gara de Nord, pe toate cele 14 linii ale sale. Locomotive electrice, modernizate sau nu cu Siemens sau Softronic, locomotive diesel-electrice, clasice sau modernizate cu General Motors, dar și automotoare Săgeata Albastră sunt personajele principale din imaginile din acest reportaj. În plus, apare și ”locomotiva Generalul”, cea care poate să circule cu peste 200 km/h fără probleme pe Căile Ferate Române.


Locomotiva Generalul gara Trenul Rapid de Iași


Trenul Internațional Sofia - Moscova plecând din București cu EA 5100 kW 40-0800-9

duminică, 5 ianuarie 2014

Săgeata Albastră sau trenul de lux Orient Express

1 septembrie 2009 -=- Orient Express în România

Călătoream la sfârşitul lui aprilie 2008 cu o ramă electrică de la Suceava Burdujeni la Vama, iar un panou din acel tren amintea de Orient Express. Iată că începutul toamnei m-a găsit la Bucureşti şi am văzut şi fotografiat, pentru prima dată în viaţa mea, Orient Express. Un tren cu o tradiţie de 126 de ani, un tren care circulă mii de kilometri contra a mii de Euro…

Săgeata albastră vs. Orient Express


Orient Express, garat pe linia 14 in București





marți, 24 decembrie 2013

Cu trenul din Țara Făgărașului în Țara Bârsei

30 iulie 2009 -=- Excursie FeRoviaRă Șercaia – Brașov

Eram cu bagajele în mâini și Trenul Personal Făgăraș - Brașov sosea în halta Șercaia. Plecam de la bunicii ei spre București. Așa că m-am bucurat nespus că am fotografiat câte ceva din traseul acestei porțiuni din Magistrala 200.

Istoria liniei Brașov - Sibiu se leagă de numeroase eforturi ale celor care au trăit la începutul secolului al XX-lea în Țara Oltului și a Bârsei. După numeroase încercări de a porni lucrările la calea ferată care să lege cele două importante centre sociale, culturale și economice ale Transilvaniei, la 7 noiembrie 1908 a circulat primul tren între Sibiu și Brașov, realizându-se astfel legătura București – Arad.


Impiegata de mișcare din Șercaia dând plecarea trenului


Gara Brădet


Trenul Accelerat București Nord – Timișoara





marți, 26 noiembrie 2013

Să ne jucăm cu trenulețe la Brașov! (BR 601, DB 232)

15 iulie 2009 -=- Expoziție de trenulețe Brașov

Abia terminasem practica studențească de la Facultatea de Transporturi, când împreună cu câțiva colegi am plecat spre Brașov să vizităm expoziția de trenulețe "Brașov Model Railway". Această expoziție de trenulețe își avea sediul pe Strada Republicii, într-un gang tipic unui oraș medieval. Un impiegat de mișcare îmbrăcat la patru ace ridica paleta roșie trecătorilor, propunându-le o vizită la aceasta expoziție.

O dată intrați, am plătit biletul de nici 10 lei și am început să degustăm diorama. Ne amuzăm la vederea alpiniștilor pe crestele unui munte în miniatură, sub care era construit un tunel cu cale ferata dublă prin care trecea, din când în când, fie un Trans Europe Express (BR 601) sau un mărfar tractat de o locomotivă DB 232. De asemenea, am putut controla două locomotive diesel-hidraulice într-o dioramă înțesată cu tunele, poduri, curbe cu rază foarte mică de curbură, circulând la viteză limită.




Locomotiva roșie DB 232 care iese din tunel




Locomotive diesel-hidraulice, ieșite la plimbare




joi, 7 noiembrie 2013

Un automotor românesc Malaxa la porțile Sankt Petersburgului

AB AM MOT 758 – Muzeul Tehnic de Căi Ferate din Sankt – Petersburg

În timpul celui de-al doilea război mondial (1941-1945), Calea Ferată Rusă a primit în parcul său de exploatare un automotor Malaxa nr. 758 cu transmisie mecanică Ganz. A fost construit în 1939 la Uzinele Malaxa (actualul ansamblu industrial FAUR). Automotorul are o lăţime de 2.985 mm, iar după adaptarea la ecartamentul rusesc de 1524 de mm – operație efectuată în anul 1949 - automotorul Malaxa no. 758 (număr de fabricație 203, conform ”Pagini de istorie, Caietul III – Automotoare, Uzinele <<Malaxa>>, <<Faur>> sau <<23 August>>", album apărut sub semnătura ing. Henry Holban) a fost atribuit Depoului de Exploatare din Vilnius. A circulat până în 1989, după care a intrat ca piesă de istorie feroviară la ”Muzeul Tehnic de Căi Ferate din Sankt-Petersburg”.


Sursa: Metromen


miercuri, 28 august 2013

Practica la Facultatea de Transporturi, Specializarea ”Vehicule pentru Transport Feroviar”

Jurnal de student – ziua III: 9 iulie 2009

În această zi ne-am întâlnit cu toți studenții de la MR pe strada Dej, unde am avut acces într-o altă secţiune a reviziei de vagoane, care era dotată cu canale de reparaţii şi vinciuri pentru ridicarea vagoanelor de călători în vederea schimbării boghiurilor şi a remedierii defectelor apărute pe parcurs.

În drum spre locul unde aveam să poposim, am văzut osii montate care prezentau defecte, ca de exemplu: locuri plane, fusuri de osie stricate.


Cutia de osie și suspensia primară la osia unui boghiu Y32RS

duminică, 11 august 2013

Practica la Facultatea de Transporturi, Specializarea ”Vehicule pentru Transport Feroviar”

Jurnal de student – ziua II: 8 iulie 2009

În această zi de practică aveam să intru în cele mai moderne vagoane de călători care circulă pe rutele României. Am vizitat un vagon-salon ce aparţinea de Intercity 531 de Bucureşti – Târgu Mureş, timp în care am avut timp să remarcăm confortul deosebit şi dotările avansate tehnologic. Am aflat despre acest vagon că este supravegheat video, este dotat cu aer condiţionat, priză la fiecare măsuţă, scaune deosebit de confortabile şi o ambianţă plăcută. Conform standardelor europene, constructorul de vagoane a proiectat WC-ul astfel încât să nu polueze natura, acesta fiind dotat cu vacuum.

Acceleratul Rodna Veche - București Nord la Revizia Grivița


duminică, 4 august 2013

Practica la Facultatea de Transporturi, Specializarea ”Vehicule pentru Transport Feroviar”

Jurnal de student – ziua I: 7 iulie 2009

După un an de studiu în cadrul Facultăţii de Transporturi, secţia „Material Rulant pentru Calea Ferată”, iată că am participat şi la orele de practică susţinute atât în catedră, cât şi în cadrul Reviziei de Vagoane Bucureşti - Griviţa.

Împreună cu as. drd. ing. Camil Crăciun şi cu d-na as. drd. ing. Mădălina Dumitriu, am învăţat despre reviziile tehnice la trenuri, despre clasificarea şi descrierea boghiurilor, am vizitat interiorul ultimelor tipuri de vagoane modernizate şi am învăţat despre notarea marcajelor de pe vagoanele de călători.

Locomotiva diesel-hidraulică manevrând vagoane de călători în Grivița



Personal am fost uimit şi am înregistrat orice informaţie primită, atât pe suport fotografic şi scris, cât şi în bagajul de cunoştinţe. Mi-a plăcut foarte mult să stau printre oameni care lucrează cu trenuri şi, în cazul de faţă, care au grijă ca orice detaliu de siguranţă al circulaţiei să fie respectat şi astfel încât călătorii să poată ajunge la destinaţie în bună regulă.

Că tot vorbim de destinaţie, pentru mine, drumul însuşi a însemnat destinaţia mea, astfel că ori de câte ori când mergeam în tabere şcolare spre Brăila, Constanţa, Braşov, Bucureşti sau Paşcani, eram interesat de trenuri, de vagoane, de locomotive…


6 dintre cele 8 linii de revizie pentru vagoanele de călători



Toate aceste curiozităţi au fost, în mare parte, desluşite în cadrul practicii. De îndată ce am găsit Instrucţia 250 privind revizia tehnică şi întreţinerea vagoanelor în exploatare, am citit-o şi am încercat să corelez informaţia din documentaţie cu realitatea. Astfel, am reuşit să disting marcajul unificat al vehiculelor FeRoviaRe, înţelegând proprietăţile fiecărui semn inscripţionat pe cutia vagonului.

În continuare, voi prezenta câteva dintre fotografiile şi informaţiile pe care le-am cules în timpul zilelor de practică. În viitor mi-aş dori ca, în timpul anului universitar, să se pună mai mult accent pe partea practică a orelor de studiu şi mai puţin pe teorie.


Prezentați legitimațiile la control pentru că intram în Revizia de Vagoane Grivița


miercuri, 17 aprilie 2013

În Ajun de Paște, peste Olt și Cibin, către Sibiu cu trenul

18 aprilie 2009 -=- Excursie FeRoviaRă Ucea – Sibiu


Nu este chiar ușor să scrii despre un eveniment care a avut loc în viața ta acum 4 ani. Firul întâmplărilor la un moment dat poate deveni încâlcit. Însă, faptul că am avut la mine un aparat de fotografiat Canon A550 cu care am reușit să fotografiez cam tot ce am văzut interesant pe traseu.

Atunci se întâmpla că am înnoptat la bunicii prietenei mele de atunci. Însă acum, dacă îți plănuiești o vizită la Sibiu (mai ales că în câteva zile va începe Târgul de Paște din Piața Mare din Sibiu, 26 aprilie – 7 mai 2013), merită să vezi oferta de cazare de la Ibis. În plus, vei beneficia de o ofertă specială menționând parola ”blog TrenuriRomania” la rezervarea pe care o poți face trimițând un mail la adresa: reservations.sibiu[at]ibishotels[punct]ro.

În acest blog vă voi prezenta călătoria cu trenul de la Ucea (județul Brașov) la Sibiu. Fiind ziua iubitei mele de atunci, ne-am gândit să o petrecem plimbându-ne hai-hiu prin Sibiu, vizitând piețele, parcurile și clădirile acestui frumos oraș. Menționez aici darea în folosință a liniei de cale ferată, Făgăraș - Sibiu, la 22 noiembrie 1892 în urma unei investiții făcute de românii și sașii din comitatele Sibiului, Făgărașului și Brașovului. După 16 ani, la 1908, Brașovul a fost legat feroviar cu Sibiul.


Trenul Regio 2071, Piatra Olt - Podu Olt


Gara Sibiu

luni, 4 februarie 2013

În vizită la o locomotivă diesel-hidraulică

27 decembrie 2008 -=- LDH45-389 în Remiza Fălticeni





În plină iarnă, când mai toți au concedii și stau la gura sobei, în fața televizorului sau în spatele blocului la un vin fiert, am mers alături de tata la remiza de locomotive din Fălticeni pentru a verifica temperatura ambiantă. Aici era depozitată locomotiva diesel-hidraulică LDH45-389, aka 86-0081-9 după noile reglementări AFER.

În remiză erau în jur de 4-5 grade Celsius, suficient încât florile de la ferestre și apa din… instalația de răcire a locomotivei să nu înghețe. Din păcate, viitorul nu era promițător pentru echipa de manevră de la Combinatul Fălticeni. Ba chiar sumbru. De-a lungul timpului, până în prezent (2013), s-au schimbat multe. Remiza este devastată, aproape că nu mai există, iar locomotiva, nici atât…

Cândva, pe aici se perindau ceferiști cu mândre caschete…



vineri, 25 ianuarie 2013

O noua locomotiva romaneasca: Phoenix. By Softronic

19 decembrie 2008 -=- Locomotiva Pheonix 6600 kW la ceas de seara in Gara de Nord



Eram tare vesel pentru că aproape se terminase semestrul I din primul an de facultate, urma să primesc banii de la firma unde lucram ca editor știri auto, se apropiau Sărbătorile de Iarnă și Fălticeniul mă aștepta să-i calc pe străzile înzăpezite.

Mă întâlneam atunci cu Ștefan, Vasi, Radu și Mircea, unde am împărțit o bere neagră/blondă (după gust) la o terasă din apropierea Gării de Nord. După ce am dus la capăt procesul de ”aghezmuire”, am mai zăbovit câteva minute pe peroanele încă nemodernizate ale București Nordului.

Ca o surpriză, a apărut în calea noastră (sau noi am apărut în calea locomotivei) Phoenix 2001. Prezentată în cadrul Zilelor FeRoviaRe 2008, noul vehicul feroviar era în teste la un tren de rang venit de pe undeva din țară.

Unii spun că dezvoltă 6600 kW, alții 5100 kW, chiar și eu eram nedumerit cu privire la acest aspect. Până de curând când, mulțumită cursurilor și laboratoarelor de Tracțiune electrică, am aflat că puterea unei locomotive este descrisă în mai multe moduri, printre care putere uniorară și putere nominală (de durată). Locomotiva Phoenix are o putere nominală de 5100 kW furnizată de cele 6 motoare LJE 108-1.







marți, 3 aprilie 2012

M608: Excursie FeRoviaRă Dorohoi - Iași

1 iunie 2008 -=- Săgetând Câmpia Jijiei, cu trenul, de la Dorohoi la Iași  

Nu demult aţi putut citi reportajul în care am prezentat drumul FeRoviaR până în Dorohoi. În continuare vă voi prezenta linia secundară 608: Dorohoi – Iaşi. Cu o lungime de 154 de kilometri (Dorohoi – Leţcani – Iaşi), această linie se poate considera una dintre cele mai lungi linii secundare din România, putând fi comparată cu linia 804, Medgidia – Tulcea Oraş (144 de kilometri), linia 406, Luduş – Bistriţa Bârgăului (140 de kilometri) sau linia 402, Oradea – Halmeu (155 de kilometri).

Linia a fost dată în exploatare în 1896 şi este în mare parte linie simplă. Până nu demult a fost considerată linia 613, iar acum poartă numărul 608. În construcţia a aproape tuturor celor 24 de halte şi gări (cu excepţia gării din Iaşi, Leţcani, Dorohoi şi a altor staţii cu trafic mic de călători) se regăseşte faimoasa cărămidă roşie de Ciurea. Viaductele şi tunelul de la Movileni – 965 de metri lungime, anul construcţiei 1896 (construit în etapa a II-a a construcţiei tunelurilor din România, între 1881 şi 1918) fac din această rută una dintre cele mai frumoase linii ferate din Moldova.

Trenul cu care am circulat între Dorohoi şi Iaşi a fost Trenul Personal 6492, Dorohoi – Iaşi, cu plecare de la ora 12:18 şi sosire în capitala Moldovei la ora 16:36. Viteza medie obţinută de trenul personal pentru cei 154 de kilometri a fost de 34 km/h. Compoziţia trenului a constat din locomotiva diesel-electrică 60-1160-5, având două vagoane clasa a II-a, 20-57 (113-4, 846-9) şi trei vagoane tot clasa a II-a, 20-47 (119-4, 385-1, 615-1).

Mai merită de menţionat aici că cea mai mică raza minimă a curbei se regăseşte între staţiile Dorohoi şi Carasa şi este de 350 de metri, în timp ce panta caracteristică maximă se regăseşte între staţiile Leţcani şi Movileni şi între staţiile Movileni şi Potângeni, având valoarea de 10 mm/m. Pe restul distanţelor este caracteristică o pantă caracteristică de 2-3 mm/m.

Destul cu datele caracteristice, acum nu-mi rămâne decât să vă doresc vizionare plăcută! Pentru critici, sugestii şi alte menţiuni, vă rog să completaţi mai jos formularul de comentarii.


Semafoare mecanice de ieşire din Gara Dorohoi

M500: Gara Suceava Burdujeni

22 mai 2008 -=- Scurtă plimbare FeRoviaRă în Burdujeni  


Dimineţile de primăvară sunt uneori, după ce plouă toată noaptea, cele mai verzi momente ale unui an calendaristic. Aşa s-a întâmplat şi pe 22 mai 2008, când plimbăreţ fiind din fire, mi-am luat norocul în spate şi umbra după mine şi am pornit spre Suceava. Acolo aveam să surprind câteva dovezi despre activitatea FeRoviaRă din Gara Suceava Burdujeni, dovezi din care reies câteva dintre caracteristicile căilor ferate române, de data aceasta pozitive: diversitate în transport, siguranţă şi încredere, grandoare şi excelenţă în construcţia monumentelor de artă FeRoviaRă şi respectul pentru întreţinerea şi îmbunătăţirea eficienţei în transportul FeRoviaR.

Rompetrol, prezent cu vagoane din Năvodari în Gara Suceava Burdujeni

vineri, 30 martie 2012

Suceava: Trenul regal in Gara Suceava Burdujeni

11 mai 2008 -=- Scriitorii contemporani cu trenul regal în Bucovina

Dragi cititori, vă invit să citiţi un reportaj FeRoviaR despre “Scriitori pe calea regală”. Reportajul mai mult sau mai puţin neFeRoviaR îl puteţi citi aici. Îmi amintesc cum visam în dimineaţa zilei de 11 mai 2008 despre un tren de lux şi o locomotivă ai cărei nori de abur se văd de departe...

Sala de aşteptare Ştefan cel Mare a Gării Suceava Burdujeni



joi, 29 martie 2012

Suceava: Scriitorii au oprit cu Trenul Regal în Gara Burdujeni

11 mai 2008 -=- ”Vivat Literatura!”

Un eveniment de mare amploare culturală şi FeRoviaRă s-a întâmplat pe 11 mai 2008 în Gara Suceava Burdujeni. „Scriitori pe Calea Regală” a fost un program iniţiat de Uniunea Scriitorilor din România, de Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti şi de Ministerul Transporturilor, cu binecuvântarea Majestăţii Sale, Regele şi Familia Regală. Prin organizarea acestui program s-a dorit promovarea lecturii în Gările României: Iaşi, Suceava, Alba-Iulia, Sibiu, Mediaş şi Bucureşti.

Trenul regal a poposit pe plaiuri bucovinene


luni, 30 noiembrie 2009

M500: Gara Suceava Burdujeni

9 aprilie 2008 -=- Nu pozaţi trenurile!

9 aprilie 2008, o zi ca oricare alta, o zi în care sute de elevi, studenţi, muncitori mergeau la şcoală, facultate, la muncă. Împreună cu Ionuţ Ipate, am poposit pe meleaguri sucevene, mai exact la Gara Burdujeni, Suceava. Era miercuri, aveam ore de fizică şi matematică şi... la 7.10 aşteptam la ocazie spre Suceava.

Ajunşi în capitala istorică a Bucovinei, am călătorit cu un Maxi-Taxi din Centru şi până la Gară. A costat 1 leu / călătoria, iar distanţa de 25 de km dintre Fălticeni şi Suceava – 4 lei.

Catenară a la Burdujeni


duminică, 29 noiembrie 2009

Iarna in Garile Burdujeni si Itcani

12 ianuarie 2008 -=- M500: Plimbare Suceava Burdujeni - Itcani


12 ianuarie 2008 -=- Prima plimbare Burdujeni-Itcani, primul blog...

O zi de 12 ianuarie începea foarte leneş, în frunte cu un gând care mergea deja la Suceava, localitate mult îndrăgită de mine… care e sau nu din întâmplare reşedinţa de judeţ a… judeţului cu acelaşi nume.

A începe să vă povestesc despre faptul că am pornit (şi am şi venit) cu o Dacie roşie ori că ziua a fost – din nou – friguroasă şi „ne-senină”, nu ar avea aşa mare importanţă. Dar am ajuns în cele din urmă la Cursurile de Excelenţă care se desfăşoară din două în două sâmbete. Astăzi, 12, ar fi trebuit ca domnişoara Andreea Şandru să ne mai povestească despre literatura română alte două ore frumoase. Însă astăzi… nu a mai venit. Până acum am participat de două ori şi mă simt foarte mulţumit de timpul pe care l-am câştigat ascultând-o. Sper să-mi prindă bine.

În slujba roții și a șinei, pentru totdeauna!



UA-11835228-1