Se afișează postările cu eticheta suceava. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta suceava. Afișați toate postările

joi, 29 octombrie 2015

O oră în Gara Suceava Burdujeni

21 septembrie 2010 – Activitate FeRoviaRă în Suceava Burdujeni

Începutul timid de toamnă din 2010 mă găsea pe meleaguri natale, astfel încât am profitat de ocazie și am zăbovit câteva zeci de minute în stația Suceava Burdujeni. Foarte frumoasa gară din Nordul Moldovei, colț de țară și de Regională, primea pe liniile ei trenuri de marfă pe liniile proaspăt modernizate din zona gării și trenuri de călători în fața grandioasei lucrări de artă.

În perioada scurtă când am poposit printre liniile stației Suceava Burdujeni – circa o oră – am fost martor la trecerea Trenului Personal 5505, Pașcani – Suceava Nord și a Trenului Accelerat 1931, Iași – Cluj-Napoca. În stația aștepta să plece spre București Trenul Rapid 758, Suceava – București Nord. Toate aceste trenuri sunt și filmate, așadar vă doresc vizionare plăcută!


Trenul de București, garat la linia 1


Trenul Accelerat 1931, Iași - Cluj-Napoca



sâmbătă, 29 noiembrie 2014

Plimbare cu locomotiva de la Cacica la Suceava

aprilie 2010 -=- Cabview Cacica – Părhăuți

Dacă doriți să călătoriți de la București la Cacica și vreți să știți mersul trenurilor, trebuie să accesați Infofer.ro. Însă dacă doriți să călătoriți – măcar virtual – cu locomotiva, vă invit să vizionați filmul de mai jos! Senzația de a fi la bordul bolidului de zeci de tone și mii de kilowați sau cai putere este pe atât de nemaipomenită, pe atât de periculoasă și de responsabilă. De ce? Din simplul fapt pentru că mecanicul de locomotivă este dator să ajungă în siguranță cu oamenii la destinație. Iar el pentru acest lucru își riscă viața, zi de zi, noapte de noapte.

Drept exemplu negativ este tractoristul din videoclip care traversa calea ferată fără ca măcar să se asigure. Noroc de colegul lui care l-a atenționat în timp util să frâneze vehiculul la câțiva centimetri de limita de siguranță. Așadar, dragi cititori, asigurați-vă cu prudență la trecerea la nivel peste calea ferată.

Destul cu sfaturile, să revenim la filmul de prezentare a liniei secundare Cacica – Dărmănești. Traseul sinuos de 21 de kilometri are zeci de curbe și schimbări de declivitate. Dar cu această ocazie se pot observa dealurile și văile prin care constructorii au respectat ordinul dat de Franz Joseph I al Austro-Ungariei de a conecta Dărmăneștiul (Hatna) de Câmpulung-Moldovenesc. 1 mai 1888 a fost data la care a circulat primul tren pe ruta Suceava – Dărmănești – Cacica – Gura Humorului – Câmpulung-Moldovenesc.

Vizionare plăcută! Este primul cabview filmat
cu Canon și publicat pe blog !

Postul de conducere din locomotiva trenului de Cacica


Harta traseului de cale ferată Cacica – Dărmănești




sâmbătă, 15 noiembrie 2014

Activitate FeRoviaRă în gara… amintirilor

aprilie 2010 -=- Trenuri la Suceava Burdujeni

Editând și sortând fotografiile care vă sunt prezentate mai jos, gândul îmi zboară la amintirile legate de traseul de cale ferată dintre Gara Suceava Burdujeni și Gara Suceava Vest. Ipostazele surprind și câteva lucruri noi, lucruri desprinse din peisajul feroviar sucevean. Spre exemplu, unul dintre vagoanele care staționa în gară era pus pe boghiuri Y21 – niște componente feroviare foarte rare.

Pe de altă parte, în zona bazarului de legume și fructe din Burdujeni își desfășura activitatea o locomotivă albastră de tipul LDH45 care manevra mai multe vagoane Eaos încărcate cu fier vechi. Tot o locomotivă LDH45, dar portocalie, staționa în curtea SIRV Suceava. Le-am fotografiat și le-am pus la colecția de locomotive.


Locomotiva de manevră de la Electrocomp Suceava, 86-0082-7


Trenul Internațional Moscova - Sofia intrând în Gara Burdujeni


Agitație feroviară în Suceava

luni, 8 septembrie 2014

Circuit FeRoviaR: București - Cluj-Napoca - Suceava - București

Primul meu circuit feroviar începea cu o oarecare teamă: dacă o să-mi fie somn, dacă o să se lege cineva de mine că pozez peisajele din tren, dacă va fi vreme urâtă, dacă vagonul cu care voi călători va fi fără geam culisabil... Însă am trecut Dâmbovița cu speranța că va fi un circuit ”turistic” reușit. Las fotografiile de mai jos să spună dacă a fost sau nu așa (asta dacă n-ați citit deja reportajele București - Brașov, Brașov - Teiuș, Teiuș - Cluj-Napoca).



duminică, 12 ianuarie 2014

Cu trenul de la Salina Cacica la Gara Burdujeni

8 septembrie 2009 -=- Excursie FeRoviaRă Cacica – Suceava

Așa cum spuneam în articolul precedent, rama electrică cu care am venit de la Suceava avea să mai staționeze în Cacica aproximativ o oră, în timp ce spre Suceava venea un alt tren Personal dinspre Ilva Mică. În mod normal, ruta acestui tren era pe varianta Lucăcești, inaugurată la 1964, mai eficientă din punct de vedere al profilului liniei.

Ei și uite așa de la orizont, de pe dealurile localității Cacica, cobora, efectiv, un tren format dintr-o locomotivă electrică EA 5100 kW și 3 vagoane de călători. N-am stat pe gânduri și am urcat într-unul din vagoane, poziționându-ne pe coridor pentru a realiza ultimele fotografii de pe ruta 513, Dărmănești – Cacica.

Am fost plăcut surprinși când, opriți la Suceava Nord, între ora 11 și 13 am fost martori la o activitate feroviară deosebit de aglomerată, cu trenuri de călători venind dinspre București sau chiar Sofia, tractate de locomotive electrice sau automotoare diesel făcând serviciu pe rute locale.


Trenul Personal Ilva Mică - Suceava intra în Gara Cacica


Trenul InterCity 551 cu vagon restaurant sosea în Gara Suceava Burdujeni





joi, 9 ianuarie 2014

Plimbare cu Trenul de la Dolhasca la Cacica

8 septembrie 2009 -=- Excursie FeRoviaRă Dolhasca – Dărmănești - Cacica

Porneam de la Fălticeni cu un automotor Siemens spre Dolhasca, continuam călătoria spre Suceava cu o locomotivă electrică Electroputere și ajungeam în Cacica cu o ramă electrică Alstom. Era 8 septembrie, Ziua Nașterii Domnului, Sfânta Maria Mică.

Linia 513, Suceava – Cacica – Gura Humorului, este cuprinsă între Dărmănești (km 458 de pe Magistrala 500) și Păltinoasa (km 34 de pe linia 513) și a fost inaugurată la 1 iunie 1888. Motivele pentru care s-au demarat lucrările la această linie au fost atât exploatarea resurselor minerale și forestiere, cât și pentru colonizarea austriecilor, polonezilor, ungurilor în teritoriul deținut de Austro-Ungaria.

De fapt și de drept, construcția liniei a vizat conectarea zonei Câmpulungului cu magistrala Lemberg – Suceava (Ițcani), astfel că bogățiile Munților să fie trimise direct către Viena.


3 trenuri Personale în Gara Burdujeni - spre Cacica, spre Putna si spre Câmpulung-Moldovenesc


Gara Cacica și rama electrică Z6300


sâmbătă, 4 ianuarie 2014

De la Rădăuți la Cacica

23 august 2009 -=- Cacica și căile ei ferate electrificate

Am fost invitat într-o zi ”specială” de august, 23, la ziua de naștere a unui bun prieten ”feroviar”, care locuia la Rădăuți. De la Fălticeni la Rădăuți am călătorit 106 kilometri cu trenul (Personalul Fălticeni – Dolhasca, iar apoi Personalul Iași – Putna). Pe atunci el îmi spunea că un oficial al urbei Rădăuți a afirmat că ”Nu este nevoie de cale ferată în Rădăuți!” Ei bine… după vreo 3 ani, așa a fost.

În fine, al meu prieten mi-a propus o călătorie până la Cacica, unde pe lângă vizitarea Salinei, a băilor sărate și a bisericii catolice (pe la exterior…), am poposit câteva momente și în stația Cacica. Aceasta este o gară din traseul căii ferate Dărmănești – Câmpulung Moldovenesc, aflată în partea de sud a Bucovinei, pe văile râurilor Soloneț și Moldova.

O cale ferată construită chiar la ordinul împăratului Franz Joseph I al Austro-Ungariei. De la cca. 300 de metri altitudine (din Dărămănești), linia urcă și coboară și iar urcă până la Cacica, unde ajunge la altitudinea de aproximativ 400 de metri.



Intrare în Rădăuți cu trenul


Un tren personal intra în stația Cacica


sâmbătă, 16 martie 2013

Trenuri romanesti 2008 -=- Amintiri FeRoviaRe

De la 0 la infinit...


Cu toții am început-o de la 0. Prima dată am subt țâță, apoi biberon, apoi păhărele din plastic să nu ne frângem buzele, apoi pahare de șampanie, sticle de bere băute până la 24 și înainte până dimineață. Tot așa și noi, ”pasionații feroviari” sau admiratori ai transportului pe calea ferată, am început de la zero. Nu este o scuză, ci este un adevăr. Alții au început a realiza fotografii cu Smena, unii cu Canon, alții cu Zenit, iar alții poate cu film de ISO100 și aparat no-name. Tehnica moderna a permis înregistrarea de filme. Dacă unul dintre primele filme înregistrate din lume a fost ”Intrarea trenului în gara La Ciotat”, atunci merită să amintim că a fost realizat cu echipamente rudimentare. În prezent se folosesc camere video 3D, cu senzori dedicați pentru fiecare canal de culoare, rezoluții de 4K și cifrele se duc spre... neant. Infinit.





vineri, 1 februarie 2013

O locomotiva cu aburi in... Centrul Sucevei!

22 decembrie 2008 -=- Locomotiva cu aburi de ecartament îngust 762.209




Vacanța de iarnă era în toi, așa că am hotărât cu fratele meu să facem o vizită în Suceava. Aici, am fost plăcut impresionați când în centrul Sucevei am admirat pufăitul locomotivei de cale îngustă nr. 762.209 (ecartament 760 mm). Alături de brazii împodobiți cu beteală, beculețe și steluțe în vârf, atmosfera ”de basm” era… la ea acasă. Mai lipsea zăpada.

Am profitat de câteva zile libere pentru a-mi aduce pașii înapoi prin Suceava mea dragă. Aproape că se termina un an… un an plin de realizări, BAC, admitere facultate la MRCF (material rulant pentru cale ferată), cazare în București, mii de kilometri descoperiți de cale ferată, plimbări cu locomotiva.


Locomotiva cu aburi în Centrul Sucevei

duminică, 4 noiembrie 2012

Șuierul Mocăniței CFI 762.209 fluieră în centrul Sucevei

29 noiembrie 2008 -=- Locomotiva cu aburi CFI 762.209 in Suceava



Iarna încă nu venise, lipsa zăpezii și a gerului confirmând acest lucru. Până la Crăciun mai era o lună de zile bune, iar speranța că va ninge încă sălășluia în sufletele noastre. Și totuși, în centrul urbei care are pretenția de a fi capitală a Bucovinei, Suceava, șuierele și aburul dens ale unei locomotive construită de Krauss pe la începutul secolului aminteau, cumva, de iarnă.

Pe o distanță de 500 de metri, o linie ferată cu ecartament îngust de 760mm era montată în Suceava. Așadar, linia îngustă de la Moldovița își pierdea – provizoriu - titlul de unică linie de Mocăniță din județul Suceava. Locomotiva 762.209 a CFI și manevrată de un mecanic locomotivă aproape de o vârstă cu ea trăgea sau împingea trei vagonașe ticsite de turiști entuziasmați.


Mocănița CFI în centrul Sucevei


sâmbătă, 20 octombrie 2012

Călătorie de toamnă de la București spre Suceava

28 noiembrie 2008 -=- Excursie FeRoviaRă București - Dolhasca

Era toamnă, sfârșit de toamnă și cu ocazia alegerilor parlamentare din 2008 cei de la Guvern au decis ca studenții să călătorească gratuit spre casele lor pentru a vota. Și uite așa, alături de Ionuț Ipate, am pornit într-o călătorie feroviară către casă. Trenul cu care am circulat a fost Rapidul 751, București Nord – Botoșani/Suceava, cu vagoane construite după licență Alstom, 20-76.

Distanța între București Nord și Dolhasca este de 407 kilometri și a fost parcursă într-un timp de 6 ore, viteza medie fiind de 68 km/h. Trenul trece prin stațiile Ploiești Sud, Mizil, Buzău, Râmnicu Sărat, Focșani, Mărășești, Adjud, Bacău, Roman, Pașcani și Dolhasca. Aparatele pe care le-am folosit în fotografierea traseului au fost un BenQ C640 și un Canon A550. Sperăm să vă placă drumul parcurs de doi studenți către locurile natale!


În drum spre casă!


luni, 6 august 2012

Prima locomotivă diesel-hidraulică modernizată la Suceava

23 septembrie 2008 -=- M500: Activitate FeRoviaRă Suceava Nord - Ițcani


Toamna se instala pe tărâmul Sucevei, astfel că am propus o așa-zisă ”ultimă” plimbare pe căile ferate din Suceava. Însoțit de colegul meu de facultate, Ionuț, am parcurs la pas un traseu presărat cu elemente naturale, feroviare și urbane. De la Muzeul ”Ion Irimescu” din Fălticeni și până la Gara Ițcani – Suceava Nord, pe o vreme puțin înnorată, am fotografiat locuri și spații deschise din județul natal.

Din punct de vedere ”FeRoviaR”, merită să amintesc aici despre prima întâlnire cu o locomotivă diesel-hidraulică modernizată la Remarul 16 Februarie. Aspectul ei exterior este fără de cusur, capotele sunt construite de la 0, motorul este nou – Caterpillar 3508C - și furnizează 1360 CP, este dotată cu grup electrogen de 300 kVA dedicat serviciilor auxiliare. Multe alte modernizări și avantaje pe care le aduce noua locomotivă le puteți citi de aici.

Așadar, de la Fălticeni la Ițcani și mai departe către Burdujeni, vă invit să urmăriți reportajul tomnatic, feroviar, melancolic, natural.


Trenul Personal 5602, Putna – Iași, tras de o locomotivă modernizată la Remarul 16 Februarie



luni, 28 mai 2012

Din Ardeal in Moldova cu Acceleratul Timisoara-Iasi

12 septembrie 2008 -=- M401, M502: Excursie FeRoviaRă Beclean pe Someș - Vatra Dornei - Suceava Burdujeni

Mă aflam în Beclean pe Someș. Am fost beclenar pentru o oră… sau mai puțin, cât am așteptat Trenul Accelerat Timișoara Nord – Iași. Pe biletul meu scria 239 de kilometri și un preț cam la fel (24 de lei). Mi-era foame, sete, nu mă încadrasem cu banii și mi-ar rămas doar 1 leu. Mi-am luat o plăcintă de la magazin și am băut apă gratis de la țâșnitoarea din gară. Despre istoria și geografia liniei ferate Beclean pe Someș - Vatra Dornei – Suceava ați putut citi în reportajul anterior, așa că în cele ce urmează vă invit la un reportaj diferit față de cum am prezentat până acum. Alături de imaginile care se vor derula cu voia curiozității d-voastră de-a lungul căii ferate 401, Beclean pe Someș - Ilva Mică și mai departe pe linia 502, Ilva Mică – Suceava, vă invit la o lectură mai specială. Un inimos OM din Beclean pe Someș, Aurel Podaru, a realizat o carte pe nume ”Gara Beclean pe Someș - istorie și cultură”, apărută în 2008 la Editura Limes din Cluj-Napoca. În paginile ei sunt închise 60 de povești scrise de persoane care au trecut cel puțin o dată prin Beclean pe Someș. Am selectat, pentru dumneavoastră, dragii mei cititori, câteva fragmente care mi s-au părut că, pur și simplu, nu trebuie să șadă imprimate într-o carte, ci să ajungă în eterul Internetului.

Soarele reușind să ofere o binecuvântare călătorilor din Trenul Accelerat Timişoara Nord – Iaşi
 


Iar asta nu e tot… alături de pasionata de FeRoviaRe, Emanuela, am pregătit pentru voi un colaj fotografic în care vocile noastre vă vor fi gazde în călătoria de la Suceava la Ilva Mică. Așadar, la drum!



O plimbare feroviara prin Garile Sucevei

29 august 2008 -=- Suceava: Activitate FeRoviaRă în Gările Iţcani şi Burdujeni


A trecut multă vreme de când Gara Burdujeni nu mai fusese vizitată (aproape 45 de zile) astfel că m-am hotărât să revăd zona feroviară a Sucevei şi să mă plimb pe ruta de 3 kilometri ce leagă cele două gări sucevene: Iţcani şi Burdujeni. După ce am vizitat gările din Paşcani, din Iaşi, din Bucureşti, din Bacău şi din Piatra Neamţ, aveam să mă întorc pe peroanele Gării Iţcani unde plecam spre tabere la mare sau în alte locaţii de neuitat: Tabăra Muncel, Tabăra Delfinul, Tabăra Pustnicu sau Tabăra Lacu Sărat.

Pe lângă fotografiile cu trenuri şi cu infrastructura suceveană, vă voi prezenta câteva informaţii despre Locomotiva Diesel-Electrică de 1250 de cai putere oferite de un specialist de la Faur Bucureşti. Diferenţele dintre aceasta şi Locomotiva Diesel-Hidraulică de 1250 de cai putere sunt aproape insesizabile la aspectul exterior, însă însemnate la interior. Dar până acolo şi până atunci…


Capota mică a locomotivei 69-0028-6


sâmbătă, 12 mai 2012

Locomotiva diesel-hidraulica la manevre in Falticeni

29 iulie 2008 -=- M510: Ultimele vagoane manevrate de locomotiva diesel-hidraulică LDH45-389


Cu mai mulţi nori pe cer decât în ziua precedentă, am scos bicicleta din garaj şi am dat o raită până la Gara Fălticeni. Aici, tatăl meu îşi făcea datoria zilnică de mecanic de locomotivă. În acea zi s-a nimerit să aducă pe linia 2 a gării un convoi de câteva vagoane Eacs încărcate cu buşteni din curtea companiei unde lucra, ForestFalt Fălticeni.

Tot atunci, în jurul orei 13, în Gara Fălticeni staţiona Automotorul Desiro. Acesta avea să plece ca Tren de Călători nr. 5538 abia la 15:12 spre Dolhasca, celălalt capăt al liniei 510. Astfel, manevra era permisă pe teritoriul staţiei Fălticeni, iar trenul mărfar pe care tata-l conducea avea liberă trecere după sabotul roşu. După această manevră, o LDE de 2100 CP venea în Gara Fălticeni, prelua convoiul de marfă şi-l ducea spre Dolhasca şi mai departe în Paşcani.

Nu-mi rămâne decât să vă prezint câteva fotografii în care am surprins locomotive diesel-hidraulică LDH45-389 într-o ipostază… într-una din ultimele ipostaze ca vehicul feroviar motor. De pe la mijlocul anului 2008, activitatea de manevră a echipei de lucru în care tatăl meu avea rolul de mecanic de locomotivă era tot mai rară. Marfa produsă de combinatul fălticenean era transportată pe cale rutieră, iar consecinţa acestei opţiuni a fost şomajul... cruntul şomaj.


Gigantul roşcat manevrând pe linia 2 din Gara Fălticeni


M500: Trenuri internationale in Gara Suceava Burdujeni

14 iulie 2008 -=- Gara Suceava Burdujeni - o gară internaţională


După un examen de Bacalaureat promovat la Colegiul Naţional „Mihai Băcescu” din Fălticeni, am venit la Universitatea din Suceava „Ştefan cel Mare” pentru a mă înscrie la Facultatea de Automatică şi Calculatoare. Şi cum socoteala de-acasă nu se potriveşte cu cea din târg, înscrierea s-a soldat cu o nereuşită din cauză că… nu avusem la mine diploma de BAC. Asta pe de o parte, iar pe de alta… visul meu era să învăţ despre Transporturile şi vehiculele FeRoviaRe, aşa că am păstrat diploma pentru… Bucureşti!

Dar cum orice vizită în Suceava trebuie să înceapă sau să se termine cu Gara Burdujeni, după ce am încheiat conturile cu Universitatea din Suceava am coborât din centru spre cartierul unde Gara-i măiastră tronează de zeci de ani. Dată în folosinţă în 1869 şi renovată recent, edificiul constituie, şi astăzi, un subiect râvnit pentru pasionaţii de trenuri. Alături de Ionuţ, coleg de liceu şi viitor student, am pribegit – cum spun unii – pe liniile Gării Suceava Burdujeni pentru a mai muşca câteva clipe electrizante din peisajul FeRoviaR sucevean.


Trenul Rapid 383, pregătit de plecare spre Bucureşti Nord


luni, 9 aprilie 2012

M500: Garile Suceava Burdujeni & Itcani

8 iunie 2008 -=- Activitate FeRoviaRă în Gările Burdujeni şi Iţcani din Suceava

Într-o preafrumoasă duminică de vară, după o săptămână în care am strâns alt mănunchi de emoţii pentru Examenul de Bacalaureat, am ales să vin în Suceava. Alex din Constanţa avea să treacă prin Burdujeni cu Trenul Accelerat Iaşi - Timişoara Nord, aşa că mi-am luat camera foto în "spinare" şi bateriile-n blugi şi am pornit dis-de-dimineaţă spre Suceava. Dimineaţă am fost tentat să înregistrez imaginile motrice şi auditive din peisajul FeRoviaR sucevean, astfel că după ce musafirul dobrogean a plecat spre direcţia Vatra-Dornei, m-am plimbat câteva ore pe căile ferate din zonă pentru a face câteva fotografii pe Magistrala 500, Bucureşti Nord - Vicşani (între kilometrul 447 şi kilometrul 450) şi pe linia secundară 502, Suceava – Ilva Mică (până la kilometrul 3). Natura avea să mă ajute cu verdele ei lacom, iar SNCFR-ul cu trenurile care mişunau de colo-colo.

Gara Iţcani, simbol al Magistralei 500


sâmbătă, 7 aprilie 2012

M500: Excursie FeRoviaRă Paşcani - Suceava Burdujeni

1 iunie 2008 -=- În amurg, cu trenul de la Pașcani la Suceava

Mă aflam în Gara Paşcani de la ora 18:35, venit de la Iaşi cu Trenul Personal 6457, Iaşi – Paşcani. Drumul până la Suceava avea să fie asigurat de Trenul Personal 5511, Paşcani – Suceava Nord. Ora de plecare era 20:10, deci multe trenuri aveam să mai admir până a pleca spre destinaţia finală – Suceava Burdujeni.

Calea ferată simplă normală Paşcani – Suceava Burdujeni a fost parte a liniei Suceava Burdujeni – Roman, dată în exploatare la 15 decembrie 1869, fiind prima linie de cale ferată construită în Moldova. În „Epopeea FeRoviaRă românească” s-a scris despre această linie de pe valea Siretului ca fiind una de importanţă semnificativă, mai ales că în urbea amintită s-a construit prima IMMR din România. (Întreprinderea Mecanică de Material Rulant) „Paşcanii, pentru timpul de atunci, reprezentau un adevărat complex, o placă turnantă de legătură între Suceava, Botoşani, Roman şi Iaşi, iar prin aceasta din urmă, mai târziu, şi cu Fălticenii şi cu Hârlăul. Calea ferată de aici, care mergea în paralel cu Siretul, a constituit o mare forţă de legătură economică între nordul şi sudul Moldovei, apoi cu Bucureştii, cu Câmpia dunăreană şi mai departe cu teritoriul Dobrogei.”

Monografiile vremii reuşesc să repună în valoare adevărata însemnătate istorică, socială şi economică pe care a avut-o oraşului moldovean. Constantin Ciopraga scrie în „Paşcani – municipiul şi zona” că: „în anii 1800, târguşorul avea 782 de locuitori. Ceea ce a constituit, însă, motorul principal al dezvoltării Paşcanilor pe calea urbanizării a fost drumul de fier: dezvoltarea reţelei de cale ferată a atins, între 1869-1871, această zonă. Pentru tronsonul Roman – Suceava Burdujeni, s-au construit mai multe staţii, între care şi cea de la Paşcani. Pentru aceasta din urmă, cu tot ce înseamnă ea (depouri, ateliere etc.), terenul a fost dăruit de N. Rosetti – Roznovanu, într-un gest care îl aminteşte pe acela al vechilor boieri, ctitori de biserici şi mănăstiri, mai apoi înzestrători de şcoli şi de spitale, întemeietori de premii şi burse.”


Aproape de Suceava Burdujeni… aproape de sfârşitul unei zile FeRoviaRe…

marți, 3 aprilie 2012

M500, M511, M512: Cu trenul, de la Suceava la Dorohoi

1 iunie 2008 -=- Plimbare FeRoviaRă Suceava - Vereşti - Leorda - Dorohoi  

Vara a început atunci în spiritul călătoriei... Am petrecut Ziua Internaţională a Copilului sub semnul soarelui-răsare şi în tumultul contactului roată-şină într-o călătorie pe o distanţă de aproximativ 350 de kilometri.

Am vizitat localităţi ca Suceava, Dorohoi, Iaşi şi Paşcani, trecând prin alte 30 de halte în care călătorii aşteptau trenul sub umbra copacilor. Am călătorit cu 6 trenuri, dintre care un accelerat şi 5 personale, cheltuind prea puţin pentru prea multul simţit.

Mai exact, excursia FeRoviaRă pe care am efectuat-o pe 1 iunie 2008 a vizat plimbarea pe magistrala 500 şi pe submagistralele 511, Vereşti – Leorda, 512, Leorda – Dorohoi, 608, Dorohoi – Iaşi şi 606, Iaşi – Paşcani. Plimbarea a durat de la ora 8 până la ora 21.


Spre Iaşi în prima zi de vară din 2008

M500: Gara Suceava Burdujeni

22 mai 2008 -=- Scurtă plimbare FeRoviaRă în Burdujeni  


Dimineţile de primăvară sunt uneori, după ce plouă toată noaptea, cele mai verzi momente ale unui an calendaristic. Aşa s-a întâmplat şi pe 22 mai 2008, când plimbăreţ fiind din fire, mi-am luat norocul în spate şi umbra după mine şi am pornit spre Suceava. Acolo aveam să surprind câteva dovezi despre activitatea FeRoviaRă din Gara Suceava Burdujeni, dovezi din care reies câteva dintre caracteristicile căilor ferate române, de data aceasta pozitive: diversitate în transport, siguranţă şi încredere, grandoare şi excelenţă în construcţia monumentelor de artă FeRoviaRă şi respectul pentru întreţinerea şi îmbunătăţirea eficienţei în transportul FeRoviaR.

Rompetrol, prezent cu vagoane din Năvodari în Gara Suceava Burdujeni

UA-11835228-1