Se afișează postările cu eticheta cale ferata. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cale ferata. Afișați toate postările

sâmbătă, 28 mai 2016

Poveste de iarnă cu Mocănița la Gura Humorului

23 decembrie 2010 -=- Ajunul Crăciunului petrecut pe Mocăniță

Gura Humorului este poarta de intrare în Depresiunea Câmpulung, care așteaptă turistul să privească formele domoale ale Obcinelor Bucovinei, să-și scalde picioarele în apa Moldovei, să guste din bunătățile culinare ale localnicilor harnici și să se bucure de ospitalitatea pensiunilor locale.

Aflasem că Mocănița lui Hocevar a ajuns și la Gura Humorului. Cum tren nu există între Fălticeni și Gura Humorului (decât pe varianta de ocolire pe la Suceava), am călătorit cu un autocar de la TransMoldavia și am ajuns în jurul orei 11 la autogara din Humor. De aici nu ne-am deplasat nici 500 de metri că am fost întâmpinați de locomotiva cu aburi 764.404R, în stare rece, cu vagoneți încărcați cu lemn, dar și cu vin fiert, țuică fiartă și alte băuturi ”răcoritoare”. Iar mai apoi, după 1 kilometru de linie cu ecartament îngust, ne aștepta, cuminte, locomotiva cu aburi Krauss 762.209.


Locomotivele cu aburi de la Gura Humorului


Gata de drum, locomotiva cu aburi dă semnale de plecare




sâmbătă, 25 octombrie 2014

Trenul de Fălticeni de la Regiotrans

aprilie 2010 -=- Activitate FeRoviaRă cu trenuri de călători pe linia 510

Târgul Fălticeni a fost conectat la rețeaua firavă a drumurilor de fier din România încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Presa vremii spunea: „La 10 octombrie 1887, populaţia din Fălticeni a întâmpinat cu flori şi urale sosirea primului tren în vechiul Târg Moldovenesc.” Ideea construirii a fost lansată de Guvernul Liberal I. C. Brătianu în 1882, urmând ca în toamna anului 1887 linia să fie circulată de trenuri de călători şi de marfă. Calea ferată porneşte din Dolhasca de la o atitudine de 221 de m şi urcă de-a lungul văii Şomuzului până la Gara Fălticeni, situată la 278 de metri.

Linia ferată are o declivitate maximă de de 13,62 la mie şi se caracterizează cu o rază minimă de curbură de 200 de metri. Tipul de şină introdus a fost iniţial TIP24, urmând ca după 1985 trenurile să circule pe şină tip 49 SB. Ca fapt divers, în 1899 un tren de persoane care circula pe ruta Dolhasca – Fălticeni parcurgea cei 24,7 de kilometri într-o oră şi 10 minute. Acum, aceeaşi distanţă este parcursă în 44 de minute. Mersul Trenurilor poate fi consultat aici.







sâmbătă, 11 octombrie 2014

Trenuri de marfă și de călători la Băneasa și P.O. Carpați

martie 2010 -=- Activitate FeRoviaRă în București

Într-o zi de martie a anului 2010 am hotărât să-mi iau cele câteva cursuri de la MAE (Mașini și Acționări Electrice) în vederea studiului individual. Căminul de studenți nu este un loc propice pentru a învăța, mai ales în timpul week-end-ului, așa că am ales să citesc în apropierea căii ferate, la P.O. Carpați. Am profitat de ocazie și am luat cu mine camera foto.

Senzația de a citi despre... ”mașina electrică”, atât în stadiul de motor, cât și în cel de generator, lângă locomotivele electrice de 5100 kW sau locomotivele diesel-electrice de 2100 de cai putere care treceau pe sub racordul Băneasa - București Triaj era... nemaipomenită!


Trenuri în București


Un mărfar militar încărcat cu autovehicule de la armată




miercuri, 6 august 2014

Culoarul Brașov - Sighișoara - Coșlariu înainte de modernizare

13 martie 2010 -=- Excursie FeRoviaRă Brașov – Teiuș - Cluj-Napoca

Călătoream pentru prima dată spre Cluj-Napoca. Traversam depresiunea colinară a Transilvaniei, de la Sud-Est la Nord-Vest, de-a lungul magistralei feroviare 300, București Nord. După ce am trecut munții prin Valea Prahovei (link), am urmat pentru 50 de kilometri cursul Oltului, după care am traversat Podișul Târnavelor până la Blaj de-a lungul culoarului Târnava Mare. 30 de kilometri de la Teiuș la Războieni am avut Mureșul ca partener de călătorie, ca după 6 ore de mers și 330 de kilometri să ajungem în orașul scăldat de apele Someșului Mic.

Traseul de cale ferată din zona Defileului de la Racoș, între stațiile Augustin și Racoș, este amintit de Geo Bogza în a sa formidabilă lucrare ”Cartea Oltului”, spunând că ”din câmpie, Oltul nu ia cu el decât un drum îngust și linia de cale ferată care, strânsă lângă ape, se duce spre Sighișoara. Din nou trenuri trec, când pe un mal, când pe altul, trezind vuietul podurilor metalice, cu locomotivele pufăind și cu sute de capete omenești la ferestre. În goana lor nebună, sub ochii călătorilor, se desfășoară o amețitoare horă de vulcani stinși.”

Linia pornește din Brașov (altitudine de 560 de metri) și coboară continuu până la stația Rupea (450 de metri). De aici urcă aproape 80 de metri până la stația Beia, unde găsim curba cea mai strânsă – rază de 265 de metri, dar și panta maximă caracteristică de 10 mm/m, ca mai apoi să coboare până la Teiuș, pe malul râului Mureș, la 365 de metri.


Locomotiva 060-EA-001 a fost grav avariată pe tronsonul Brașov – Sighișoara


LDH 81-0329-3 de la CFR Marfa cu o naveta de Fals-uri cu Lignit de la minele Căpeni, jud. Covasna


Curbă și contracurbă înainte de Blaj


Gara Teiuș



luni, 28 iulie 2014

Trenuri în viteză la Scroviștea

7 martie 2010 -=- Activitate FeRoviaRă la Scroviștea

Un capitol foarte interesant din viața unui "trainspotter" îl reprezintă filmarea trenurilor în viteză. Cum se face? De exemplu, se alege o stație de trafic redus de călători, gen Scroviștea, de pe Magistrala 1000, intervalul orar nu mai contează pentru că traficul este asigurat. În intervalul orar 14:00 - 18:30 am filmat 21 de trenuri, între care două mărfare, două internaționale, unul Intercity, patru rapide, iar restul accelerate și personale.

Dacă numere ca 832, 1661, 651, 652, 3004 sunt, la prima vedere, bizare pentru unii, pentru aceia care îndrăgesc trenurile acestea reprezintă trenuri care tranzitează zilnic Magistrala București - Ploiești.




Trenul Personal 5024, Buzău – București Basarab


miercuri, 17 aprilie 2013

În Ajun de Paște, peste Olt și Cibin, către Sibiu cu trenul

18 aprilie 2009 -=- Excursie FeRoviaRă Ucea – Sibiu


Nu este chiar ușor să scrii despre un eveniment care a avut loc în viața ta acum 4 ani. Firul întâmplărilor la un moment dat poate deveni încâlcit. Însă, faptul că am avut la mine un aparat de fotografiat Canon A550 cu care am reușit să fotografiez cam tot ce am văzut interesant pe traseu.

Atunci se întâmpla că am înnoptat la bunicii prietenei mele de atunci. Însă acum, dacă îți plănuiești o vizită la Sibiu (mai ales că în câteva zile va începe Târgul de Paște din Piața Mare din Sibiu, 26 aprilie – 7 mai 2013), merită să vezi oferta de cazare de la Ibis. În plus, vei beneficia de o ofertă specială menționând parola ”blog TrenuriRomania” la rezervarea pe care o poți face trimițând un mail la adresa: reservations.sibiu[at]ibishotels[punct]ro.

În acest blog vă voi prezenta călătoria cu trenul de la Ucea (județul Brașov) la Sibiu. Fiind ziua iubitei mele de atunci, ne-am gândit să o petrecem plimbându-ne hai-hiu prin Sibiu, vizitând piețele, parcurile și clădirile acestui frumos oraș. Menționez aici darea în folosință a liniei de cale ferată, Făgăraș - Sibiu, la 22 noiembrie 1892 în urma unei investiții făcute de românii și sașii din comitatele Sibiului, Făgărașului și Brașovului. După 16 ani, la 1908, Brașovul a fost legat feroviar cu Sibiul.


Trenul Regio 2071, Piatra Olt - Podu Olt


Gara Sibiu

luni, 4 februarie 2013

În vizită la o locomotivă diesel-hidraulică

27 decembrie 2008 -=- LDH45-389 în Remiza Fălticeni





În plină iarnă, când mai toți au concedii și stau la gura sobei, în fața televizorului sau în spatele blocului la un vin fiert, am mers alături de tata la remiza de locomotive din Fălticeni pentru a verifica temperatura ambiantă. Aici era depozitată locomotiva diesel-hidraulică LDH45-389, aka 86-0081-9 după noile reglementări AFER.

În remiză erau în jur de 4-5 grade Celsius, suficient încât florile de la ferestre și apa din… instalația de răcire a locomotivei să nu înghețe. Din păcate, viitorul nu era promițător pentru echipa de manevră de la Combinatul Fălticeni. Ba chiar sumbru. De-a lungul timpului, până în prezent (2013), s-au schimbat multe. Remiza este devastată, aproape că nu mai există, iar locomotiva, nici atât…

Cândva, pe aici se perindau ceferiști cu mândre caschete…



marți, 20 noiembrie 2012

Vizită în Gara Târgu Neamț

29 noiembrie 2008 -=- Gara Târgu Neamț

Calea ferată Pașcani – Târgu Neamț a fost dată în exploatare pe 28 decembrie 1986 în prezența constructorilor și a oficialilor vremii. Construcția de 32 de kilometri a fost una dintre cele mai tinere realizări în materie de transport feroviar în România. Datorită reliefului, au fost necesare construcția de lucrări de artă, dintre care amintim Tunelul de la Herești – Cristești, pasaje denivelate și poduri de aproape 300 de metri peste râul Moldova și Drumul European 85.

Din bunăvoința prietenului pasionat de trenuri, Robert M., după ce ne-am plimbat cu Mocănița, am făcut un drum de aproape 80 de kilometri între Suceava și Târgu Neamț. Destinația noastră nu a fost Cetatea Neamțului, Casa din Humulești a lui Ion Creangă sau Mănăstirile din zonă, ci vizitarea gării și a liniilor care deservesc tânăra stație din Târgu Neamț.


Gara Târgu Neamț 


duminică, 2 septembrie 2012

17 trenuri în 100 de minute la Ploiești Vest

2 octombrie 2008 -=- M300: Activitate FeRoviaRă Ploiești Vest

Ploiești Vest este o gară importantă de pe Magistrala 300, cea de-a doua ca mărime din Ploiești (după Ploiești Sud și înainte de Ploiești Nord) și deservește calea ferată către Brașov și mai departe spre Vestul României. Toate cele 5 linii sunt folosite la capacitate maximă, acestea primind trenuri de marfă și de călători.

Totodată, la nici un kilometru de stație se desparte linia secundară 302 care leagă localitățile Târgoviște și Pietroșița de Ploiești, în timp ce la kilometrul 66 pe M300 se desparte linia 306 care duce spre Slănic. Un reportaj pe linia de 34 de kilometri între Buda – Slănic puteți urmări aici.





sâmbătă, 12 mai 2012

Locomotiva diesel-hidraulica la manevre in Falticeni

29 iulie 2008 -=- M510: Ultimele vagoane manevrate de locomotiva diesel-hidraulică LDH45-389


Cu mai mulţi nori pe cer decât în ziua precedentă, am scos bicicleta din garaj şi am dat o raită până la Gara Fălticeni. Aici, tatăl meu îşi făcea datoria zilnică de mecanic de locomotivă. În acea zi s-a nimerit să aducă pe linia 2 a gării un convoi de câteva vagoane Eacs încărcate cu buşteni din curtea companiei unde lucra, ForestFalt Fălticeni.

Tot atunci, în jurul orei 13, în Gara Fălticeni staţiona Automotorul Desiro. Acesta avea să plece ca Tren de Călători nr. 5538 abia la 15:12 spre Dolhasca, celălalt capăt al liniei 510. Astfel, manevra era permisă pe teritoriul staţiei Fălticeni, iar trenul mărfar pe care tata-l conducea avea liberă trecere după sabotul roşu. După această manevră, o LDE de 2100 CP venea în Gara Fălticeni, prelua convoiul de marfă şi-l ducea spre Dolhasca şi mai departe în Paşcani.

Nu-mi rămâne decât să vă prezint câteva fotografii în care am surprins locomotive diesel-hidraulică LDH45-389 într-o ipostază… într-una din ultimele ipostaze ca vehicul feroviar motor. De pe la mijlocul anului 2008, activitatea de manevră a echipei de lucru în care tatăl meu avea rolul de mecanic de locomotivă era tot mai rară. Marfa produsă de combinatul fălticenean era transportată pe cale rutieră, iar consecinţa acestei opţiuni a fost şomajul... cruntul şomaj.


Gigantul roşcat manevrând pe linia 2 din Gara Fălticeni


luni, 30 noiembrie 2009

M500: Gara Suceava Burdujeni

18 aprilie 2008 -=- Activitate FeRoviaRa Suceava Burdujeni


În această zi de aprilie a avut loc la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” concursul de web-design şi aplicaţii. Am participat ca reprezentant al Colegiul Tehnic „Mihai Băcescu”. Din păcate, nu am obţinut niciun premiu.

Am pornit de la 13 din Fălticeni, am terminat concursul în jur de ora 15:30, urmând să mă duc până la Gara Burdujeni. Am ieşit din liceul aflat pe strada Mărăşeşti, am cotit pe la strada Petru Rareş şi apoi am coborât pe Calea Unirii până când am ajuns în apropierea Gării Burdujeni.

LDH45-254 manevrează 7 vagoane cu fier vechi în Triajul Suceava

M500: Suceava Burdujeni - Itcani

17 aprilie 2008 -=- Suceava: Plimbare de primăvară suceveană între Burdujeni si Iţcani

A fost o zi frumoasă de primăvară, cu nori pufoşi pe cer, în care am hotărât să fac o vizită Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” şi a Gării Suceava – Burdujeni. Scopul vizitei la acest liceu a fost acela de a mă informa cu privire la Concursul de web-design, la care aveam să particip ziua următoare, 18 aprilie. Prilej cu care am coborât şi în cartierul de jos al Sucevei, Burdujeni, pentru a mai răpi câteva momente din activitatea FeRoviaRă din gară.

Trenul de Putna pleacă din Gara Suceava Burdujeni

duminică, 29 noiembrie 2009

M510: Falticeni, linia industriala METADET

2 martie -=- De veghe în lanul... de linii ferate ale fostului METADET


Într-o duminică frumoasă de 2 martie 2008, am luat bicicleta din dotare (care m-a servit cu demnitate mai bine de şapte ani de zile) şi am purces, iniţial, la o plimbare spre ieşirea din Fălticeni spre Suceava, ca mai apoi să mă întorc în zona... cunoscută şi pe 24 februarie – fosta CHIMIE Fălticeni, cunoscută şi sub numele de METADET – bomba Fălticeniului., zonă situată la ieşirea din Fălticeni spre Dolhasca.



UA-11835228-1