Se afișează postările cu eticheta automotor. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta automotor. Afișați toate postările

duminică, 7 august 2016

Ciobanul, oile și locomotiva în Gara Fălticeni

februarie 2011 – Locomotiva DA 2100 CP cu vagoane de rumeguș

Scriam acum 5 ani pe diverse forumuri feroviare despre o întâmplare pe cât de ”mioritică”, pe atât de tristă. Pe timp de iarnă ușoară și vacanță, mă perindam pe la gară să-mi iau bilet către București după un week-end scurt petrecut acasă. M-am bucurat când printre liniile ruginii se remarca o siluetă roșu-albastră, o locomotivă diesel-electrică de 2100 de cai putere de la GFR.

Având numărul de înmatriculare 60-1533-3, locomotiva era la Fălticeni pentru a tracta vagoanele încărcate cu rumeguș de la depozitul din zonă. Și cum spuneam, scriam în 2011 că:


Ciobanul, oile și locomotiva


Portret de locomotivă


duminică, 13 martie 2016

Trenuri în zăpadă la București Basarab

decembrie 2010 - Activitate FeRoviaRă de iarnă la Basarab h.

Ultimele sforțări ale aparatului foto vechi de aproape 4 ani vă redau în cele ce urmează 70 de fotografii cu trenuri din București Basarab. Lumina bună de afară specifică orelor amiezii, dar și contrastul dintre zăpadă și vopseaua lucioasă de pe locomotivele CFR-ului fac din această postare una favorită pentru trecutul meu.

Plimbarea începe de pe pasarela Grivița, apoi cadrele surprind, minut cu minut, trenurile mai lungi sau mai puțin lungi ce plecau din București Nord sau București Basarab. La un moment dat chiar veți observa locomotiva Phoenix de 2 ori în același interval de 24 de ore în componența Rapidului de Suceava. Și multe alte locomotive electrice, diesel-electrice sau automotoare care transportau, în siguranță, pasageri.


Trenul Rapid 651, București Nord - Suceava Nord / Piatra Neamț


Trenul Rapid 652, Suceava Nord / Piatra Neamţ - Bucureşti Nord


Trenul Personal 9103, București Nord – Pietroșița


duminică, 26 iulie 2015

Trenuri de călători la Dolhasca și Fălticeni

27 iulie 2010 – Excursie cu bicicleta pe linia Fălticeni – Dolhasca

Era o zi din aceea călduroasă, cu nori pufoși, care invita la aventură subconștientul oricărui împătimit de drumeții. Așadar ne-am luat bicicletele și am purces la o plimbare de 60 de kilometri de la Fălticeni la Dolhasca și mai departe până la râul Siret în ideea de a fotografia stațiile și trenurile din parcurs.

Cu această ocazie am realizat și un clip de câteva minute cu câteva trenuri de seară din Dolhasca, printre care și trenul InterCity de Suceava – București Nord, trenul accelerat Iași – Timișoara Nord dar și trenuri personale ca Putna – Iași sau Pașcani – Suceava Nord.


Remarcă românească – Folosiți WC-ul din tren




Trenul Regiotrans Dolhasca - Fălticeni plecând din Dolhasca


duminică, 11 ianuarie 2015

Trenuri peste Lacul Herăstrău

aprilie 2010 -=- Activitate FeRoviaRă pe Magistrala 800

Rămânem tot în zona Bucureștiului și revin la un alt loc accesibil și de unde se pot observa trenuri: Podul feroviar peste Lacul Herăstrău de pe Magistrala 800, recent reconstruit. Este un loc relaxant, plăcut, aflat într-o oază de verdeață, plină de culori vii și atrăgătoare. Păcat de cadența rară și foarte rară a trenurilor care nu poate oferi prea multe prilejuri de a fotografia trenuri.

Vă mai spuneam de Băneasa aici (descoperind Gările Bucureștilor), aici (Trenul cu Teatru) și aici (puțină istorie despre Gara Băneasa).


Personalul 8077, București Nord - Pantelimon – București Obor, trecând pe Podul Lacului Herăstrău


Săgeata Albastră nr. 2120 își tura motoarele Diesel MTU


Locomotiva electrică 40-0825-6 cu un tren de marfă compus din vagoane Uacs

sâmbătă, 25 octombrie 2014

Trenul de Fălticeni de la Regiotrans

aprilie 2010 -=- Activitate FeRoviaRă cu trenuri de călători pe linia 510

Târgul Fălticeni a fost conectat la rețeaua firavă a drumurilor de fier din România încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Presa vremii spunea: „La 10 octombrie 1887, populaţia din Fălticeni a întâmpinat cu flori şi urale sosirea primului tren în vechiul Târg Moldovenesc.” Ideea construirii a fost lansată de Guvernul Liberal I. C. Brătianu în 1882, urmând ca în toamna anului 1887 linia să fie circulată de trenuri de călători şi de marfă. Calea ferată porneşte din Dolhasca de la o atitudine de 221 de m şi urcă de-a lungul văii Şomuzului până la Gara Fălticeni, situată la 278 de metri.

Linia ferată are o declivitate maximă de de 13,62 la mie şi se caracterizează cu o rază minimă de curbură de 200 de metri. Tipul de şină introdus a fost iniţial TIP24, urmând ca după 1985 trenurile să circule pe şină tip 49 SB. Ca fapt divers, în 1899 un tren de persoane care circula pe ruta Dolhasca – Fălticeni parcurgea cei 24,7 de kilometri într-o oră şi 10 minute. Acum, aceeaşi distanţă este parcursă în 44 de minute. Mersul Trenurilor poate fi consultat aici.







sâmbătă, 11 octombrie 2014

Trenuri de marfă și de călători la Băneasa și P.O. Carpați

martie 2010 -=- Activitate FeRoviaRă în București

Într-o zi de martie a anului 2010 am hotărât să-mi iau cele câteva cursuri de la MAE (Mașini și Acționări Electrice) în vederea studiului individual. Căminul de studenți nu este un loc propice pentru a învăța, mai ales în timpul week-end-ului, așa că am ales să citesc în apropierea căii ferate, la P.O. Carpați. Am profitat de ocazie și am luat cu mine camera foto.

Senzația de a citi despre... ”mașina electrică”, atât în stadiul de motor, cât și în cel de generator, lângă locomotivele electrice de 5100 kW sau locomotivele diesel-electrice de 2100 de cai putere care treceau pe sub racordul Băneasa - București Triaj era... nemaipomenită!


Trenuri în București


Un mărfar militar încărcat cu autovehicule de la armată




joi, 25 septembrie 2014

Plimbare cu trenul Servtrans de la Roșiori Nord – Costești – Pitești

19-20 martie 2010 -=- Activitate FeRoviaRă la Roșiori Nord și la Pitești

Am avut ”șansa” ca în 2006 să fiu martor la o scenă interesantă în gara Rădăuți, în ceas de seară, când mă urcam într-un ”balaur” lung și zgomotos care scotea aburi și fum exact ca într-o luptă titanică. Nu era altceva decât… Trenul Personal Nisipitu – Suceava Nord. Aburi care învăluiau vagoanele și locomotiva. Era întuneric, iarnă, seară târziu, și trebuia să călătoresc de la Rădăuți spre Fălticeni.

Imaginea prezentată subiectiv anterior am vrut să fie reconstruită la… Roșiori Nord unde se găseau încă în exploatare ultimele vagoane cu încălzire cu aburi din România – vagoanele Dimitrov, seria 29-22. La experimentul pe care am vrut să-l fac au participat Ionuț și Dragoș. Concluziile acestuia le veți extrage… urmărind imaginile de mai jos, realizate cu un Canon A550.


Locomotiva 81-0701-3 de la Servtrans la tracțiunea Trenului Personal Roșiori – Pitești


Trenul Personal 9531, pregătindu-se de plecare la ora 6:25 din Pitești spre Curtea de Argeș


Harta Circuitului feroviar

luni, 30 noiembrie 2009

M514: Suceava - Vama - Moldovita

30 aprilie 2008 -=- Excursie FeRoviaRă între Obcinile Bucovinei


După Paşte, elevii iau vacanţă şi merg la bunici, acasă la părinţi sau la rudele cele mai dragi. Şcolar fiind în clasa a XII-a, am beneficiat de vacanţă şi am plecat cu aparatul foto în buzunar spre Moldoviţa. Traseul pe care l-am urmat a fost Suceava (Burdujeni) – Suceava Vest – Gura Humorului – Vama – Moldoviţa şi a durat 2 ore şi 20 de minute. Am traversat dealurile Sucevei, dealul Ciungilor, am trecut prin depresiunea Gura Humorului, peste râul Suha şi am ajuns în Moldoviţa, localitate situată între Obcina Mare şi Obcina Feredeului.

Submagistrala 514, Vama – Moldoviţa, a făcut parte din Căile Ferate Bucovinene. A fost construita de firma austriacă Louis-Ortlieb&Co din Munchen. Linia porneşte de la Vama (situată la o altitudine de 533 m) şi urcă de-a lungul Văii Moldoviţei pe o distanţă de 20 de km, ajungând la Moldoviţa (645 m altitudine).

Calea ferată a fost folosită începând cu 1 august 1889 pe traseul Vama - Dragoşa, iar mai apoi pe traseul Vama - Dragoşa - Vatra Moldoviţei - Moldoviţa, după 15 august 1889. Iniţial, scopul construirii a fost transportul de masă lemnoasă din pădurile bogate ale Bucovinei, ulterior obţinându-se permisiunea traficului de călători. Astfel, în 1904 se înfiinţează haltele de călători de la Dragoşa, Vatra Moldoviţei şi Moldoviţa. Până în 1908 vor fi înfiinţate şi haltele de la Frumoasa şi Valea Stânei. Dintre caracteristicile tehnice ale liniei amintim declivitatea maximă de 25 mm/m, raza de curbură minimă fiind de 150 de m.



Automotor diesel în Gara Moldoviţa
UA-11835228-1