Se afișează postările cu eticheta Softronic. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Softronic. Afișați toate postările

luni, 7 decembrie 2015

Vehicule feroviare construite și modernizate în România – Zilele Feroviare 2010

Expoziție feroviară de material rulant București 2010

În plină criză… Zilele Feroviare 2010 a adunat pe liniile din Gara de Nord peste 25 de vehicule feroviare de la companii cu specific feroviar din România, Astra Vagoane Călători Arad, Softronic Craiova, Remar Pașcani, Remarul 16 Februarie Cluj-Napoca, IRLU, Atelierele CFR Grivița, dar și producători străini ca Siemens sau Bombardier.

Printre vehiculele prezentate, amintesc pe scurt de locomotiva electrică Softronic Transmontana cu o putere nominală de 6600 kW și viteză maximă de 200 km/h, locomotiva diesel-electrică Carpathia 2300 DE-M modernizată de Remarul 16 Februarie Cluj-Napoca, automotorul modernizat VT614 modernizat tot la Cluj-Napoca. În ceea ce privește materialul rulant remorcat, remarcăm vagonul restaurant 84-90 capabil de 200 km/h și construit de Astra Vagoane Călători Arad, precum și vagonul interregional 20-68 modernizat la Remar Pașcani. Siemens a sosit la București prin reprezentantul familiei Eurosprinter, ES64F4, iar Bombardier prin TRAXX-ul F140 AC2.











duminică, 27 septembrie 2015

Trenuri de toamnă la București

septembrie 2010 – O dimineață în Complexul Gării de Nord

Ocazia sosirii trenului Orient Express în București a prilejuit și o relaxantă vânătoare de trenuri și locomotive. Fie că erau la Basarab, la Carpați sau în inima rețelei de cale ferată din România – Gara de Nord, trenurile garau sau plecau cu aceeași frumoasă muzică a roților de fier.

În câteva cuvinte, am fotografiat trenurile Personale către Alexandria, Pitești, Accelerate de la / spre Buzău, Sibiu, Râmnicu Vâlcea, Brașov, InterCity și Rapide de la Bicaz sau Constanța, toate compuse din vagoane moderne și locomotive capabile să circule pe calea ferată sute de kilometri zilnic.


Locomotivă electrică din Depoul București Călători


Trenul Rapid 794, Craiova – București Nord, cu locomotiva Softronic 2003

sâmbătă, 11 aprilie 2015

Concurs: Activitate feroviară la început de vară în București

5 iunie 2010 – Trenuri la Halta Carpați

Cu o doză imensă de energie, echivalentul a câtorva cafele tari, aveam să mă încarc înainte de a începe sesiunea celui de-al doilea semestru din al doilea an de facultate. Eram la jumătatea drumului de student, iar viitorul arăta din ce în ce mai bine.

Vremea de afară era superbă, trenurile veneau și din stânga, și din dreapta, și pe dedesubt, și pe deasupra, mărfare, sezoniere, cu călători sau fără călători, locomotivele puternice ”mârâiau” din motoare, aparatele foto se încălzeau în zona cardului de memorie care înregistrau zeci de MB de fotografii feroviare.

Atenție! Acest blog conține un concurs cu un premiu interesant pentru pasionați!


Trenul InterCity 557, București Nord - Bicaz


Trenul Accelerat 1795, București Nord - Slatina - Piatra Olt


Trenul Personal 9011, București Basarab – Pitești cu locomotiva LDE EGM 959


Trenul Accelerat 1793, Titu – Pitești / Pietroșița / Câmpulung

duminică, 5 aprilie 2015

Demarajul locomotivei electrice de 5100 kW


Construită în anii 1960 și proiectată cu câțiva ani mai devreme, locomotiva electrică pe 6 osii cu putere de 5100 de kW încă își face datoria de vehicul motor puternic, fiabil și de bază pe calea ferată românească. Deși depășită din punct de vedere tehnologic, locomotiva electrică cu motoare în curent continuu a fost modernizată pe partea de servicii auxiliare, reducându-se din numărul releelor și contactoarelor, îmbunătățindu-se astfel siguranța în exploatare.

Vă prezint în clipul de mai jos, filmat cu un Canon A550, capacitatea de remorcare a locomotivei, precum și ”feeling-ul” în parcurs de pe locomotiva construită la Electroputere Craiova și modernizată la Softronic Craiova. În situația de față, garnitura nu depășea 550 de tone, însă se poate lesne observa legătura dintre viteză, accelerație și curentul absorbit de motoarele electrice prin urmărirea vitezometrului și a ampermetrului din postul de conducere.








luni, 13 octombrie 2014

Pasarela Basarab din București

martie 2010 -=- Lucrări de construcție la Pasajul Basarab

Tot citeam în stânga și în dreapta despre pasarela pietonală de la Basarab care a fost dezasamblată de peste liniile Gării de Nord, lăsând locul grandiosului Pasaj de la Basarab. Singurele mele amintiri cu acest obiectiv social (făcea legătura între Calea Griviței și Calea Orhideelor) erau de prin 1998 când ajungeam în București la mătușa mea și traversam pasarela pentru a ajunge la tramvai.

Pasarela a fost construită în anii `30 și a fost de un real folos întrucât a fost ”călcată în picioare” de milioane de oameni care tranzitau cartierele Grivița și Grozăvești. În plus, existența acesteia pur și simplu reprezenta un reper pentru stabilirea întâlnirilor, ba chiar decor de filmare pentru diverse producții cinematografice. Mai multe informații puteți citi pe ”Bucureștii vechi și noi”, ”Știrile.Rol.Ro”, ”EvZ.ro”, ”CufărulCuFotografii”, ”Antena3” sau videoclipul ”Reportaj RailnetTV”.


Utilaje aduse lângă Pasarela Basarab




luni, 8 septembrie 2014

Circuit FeRoviaR: București - Cluj-Napoca - Suceava - București

Primul meu circuit feroviar începea cu o oarecare teamă: dacă o să-mi fie somn, dacă o să se lege cineva de mine că pozez peisajele din tren, dacă va fi vreme urâtă, dacă vagonul cu care voi călători va fi fără geam culisabil... Însă am trecut Dâmbovița cu speranța că va fi un circuit ”turistic” reușit. Las fotografiile de mai jos să spună dacă a fost sau nu așa (asta dacă n-ați citit deja reportajele București - Brașov, Brașov - Teiuș, Teiuș - Cluj-Napoca).



luni, 28 iulie 2014

Trenuri în viteză la Scroviștea

7 martie 2010 -=- Activitate FeRoviaRă la Scroviștea

Un capitol foarte interesant din viața unui "trainspotter" îl reprezintă filmarea trenurilor în viteză. Cum se face? De exemplu, se alege o stație de trafic redus de călători, gen Scroviștea, de pe Magistrala 1000, intervalul orar nu mai contează pentru că traficul este asigurat. În intervalul orar 14:00 - 18:30 am filmat 21 de trenuri, între care două mărfare, două internaționale, unul Intercity, patru rapide, iar restul accelerate și personale.

Dacă numere ca 832, 1661, 651, 652, 3004 sunt, la prima vedere, bizare pentru unii, pentru aceia care îndrăgesc trenurile acestea reprezintă trenuri care tranzitează zilnic Magistrala București - Ploiești.




Trenul Personal 5024, Buzău – București Basarab


duminică, 8 iunie 2014

Trenurile Zăpezii în București

20 ianuarie 2010 – Iarna în Gara de Nord - Bucureşti


O notă bună obţinută la facultate m-a trimis spre Gara de Nord, unde pe o temperatură de câteva grade Celsius sub 0, am fotografiat vedetele FeRoviaRe ale Bucureştiului. Şi nu numai ale Bucureştilului, ci şi ale Clujului, ale Braşovului, ale Sucevei, ale Iaşiului şi nu numai. Tot aud comentându-se că trenurile întârzie, că CFR-ul nu se descurcă pe timp de condiţii meteo nefavorabile, însă aproape nimeni din presă nu priveşte obiectiv situaţia şi nu spune adevărul. Realitatea este că trenurile ajung şi pleacă la timp, iar tot personalul CFR, de la şeful de gară şi până la cei care *urăţă zăpada îşi fac datoria. Eu unul nu găsesc un transport mai sigur pe timp de iarnă decât transportul FeRoviaR între marile oraşe din ţară: Iaşi, Constanţa, Cluj-Napoca, Timişoara şi multe altele.

În continuare, vă invit la o plimbare de aproximativ 3 ore printre liniile Gării de Nord Bucureşti.

Softronicul 871 pleacă spre Marea Neagră



vineri, 25 ianuarie 2013

O noua locomotiva romaneasca: Phoenix. By Softronic

19 decembrie 2008 -=- Locomotiva Pheonix 6600 kW la ceas de seara in Gara de Nord



Eram tare vesel pentru că aproape se terminase semestrul I din primul an de facultate, urma să primesc banii de la firma unde lucram ca editor știri auto, se apropiau Sărbătorile de Iarnă și Fălticeniul mă aștepta să-i calc pe străzile înzăpezite.

Mă întâlneam atunci cu Ștefan, Vasi, Radu și Mircea, unde am împărțit o bere neagră/blondă (după gust) la o terasă din apropierea Gării de Nord. După ce am dus la capăt procesul de ”aghezmuire”, am mai zăbovit câteva minute pe peroanele încă nemodernizate ale București Nordului.

Ca o surpriză, a apărut în calea noastră (sau noi am apărut în calea locomotivei) Phoenix 2001. Prezentată în cadrul Zilelor FeRoviaRe 2008, noul vehicul feroviar era în teste la un tren de rang venit de pe undeva din țară.

Unii spun că dezvoltă 6600 kW, alții 5100 kW, chiar și eu eram nedumerit cu privire la acest aspect. Până de curând când, mulțumită cursurilor și laboratoarelor de Tracțiune electrică, am aflat că puterea unei locomotive este descrisă în mai multe moduri, printre care putere uniorară și putere nominală (de durată). Locomotiva Phoenix are o putere nominală de 5100 kW furnizată de cele 6 motoare LJE 108-1.







luni, 14 ianuarie 2013

De la București spre Munții Făgăraș

13 decembrie 2008 -=- Excursie FeRoviaRă București Nord - Brașov - Făgăraș



Nu am putut să trec peste bucuria vederii primilor fulgi de zăpadă din 2008, așa că vă aștern în continuare câteva fotografii dintr-o călătorie cu trenul de la București la Făgăraș. Un alt motiv în plus de ”emoție a momentului” a fost străbaterea pentru prima dată în viață a Văii Prahovei. Da, au trebuit să treacă 20 de ani să văd Bușteniul, Sinaia, Predealul și Azuga.

Am călătorit cu Trenul Accelerat 1621, București Nord – Timișoara Nord, până la Făgăraș. 231 de kilometri în 4 ore și 34 de minute, o viteză comercială de 51 km/h. Am pornit de dimineață pe o vreme urâcioasă din București, am trecut printre Carpații Orientali și Meridionali pe o (primă) ninsoare deasă, urmând ca în Brașov și Făgăraș să fie soare, cald și bine.


Locomotiva cu aburi 230-039 din Sinaia



duminică, 2 septembrie 2012

17 trenuri în 100 de minute la Ploiești Vest

2 octombrie 2008 -=- M300: Activitate FeRoviaRă Ploiești Vest

Ploiești Vest este o gară importantă de pe Magistrala 300, cea de-a doua ca mărime din Ploiești (după Ploiești Sud și înainte de Ploiești Nord) și deservește calea ferată către Brașov și mai departe spre Vestul României. Toate cele 5 linii sunt folosite la capacitate maximă, acestea primind trenuri de marfă și de călători.

Totodată, la nici un kilometru de stație se desparte linia secundară 302 care leagă localitățile Târgoviște și Pietroșița de Ploiești, în timp ce la kilometrul 66 pe M300 se desparte linia 306 care duce spre Slănic. Un reportaj pe linia de 34 de kilometri între Buda – Slănic puteți urmări aici.





UA-11835228-1