Se afișează postările cu eticheta Pascani. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Pascani. Afișați toate postările

vineri, 30 octombrie 2015

Garile mele de poveste de pe Magistrala 500

22 septembrie 2010 – Excursie FeRoviaRă Fălticeni – București

Că tot este acum la modă emisiunea ”Gări de poveste”, prezint către dumneavoastră și gările mele de poveste, gări prin care am trecut de fiecare dată în cei 4 ani de zile de studenție. Călătoria de peste 8 ore începea cu trenul Regiotrans de Fălticeni, care mă lăsa apoi la Dolhasca, iar de acolo către București cu Trenul Rapid 652 de la CFR Călători.

În drumul spre capitală am fost martor pentru câteva momente și la lucrările de la podul feroviar de la Putna Seacă, distrus de inundațiile verii din 2005. Forfota dedicată reparației era în plină desfășurare, fiind numeroase utilaje la nivelul albiei râului. Dar… să pornim din:



Fălticeni

Impiegatul gării și paleta lui verde

sâmbătă, 24 octombrie 2015

Nopti feroviare la Pascani

septembrie 2010 – Activitate FeRoviaRă în stația Pașcani

Nu știu dacă v-am întrebat până acum: care este gara care v-a mâncat cele mai multe nopți? Având în vedere și titlul acestui articol, deja puteți intui răspunsul meu la întrebare: Gara Pașcani. Așa cum știți, studenții beneficiază de reduceri importante la călătoria cu trenul de până la 50%. Așadar, luam seara trenul accelerat București - Vatra Dornei Băi și ajungeam în jurul orei 3 în Pașcani. Ei, și până venea trenul de Fălticeni întâmpinam tot felul de scenarii: de la adiere plăcută a vântului până la crivăț crunt. Dar scoteam aparatul foto din buzunar și vehiculele feroviare imortalizate mai încălzeau atmosfera…



Călător în noapte cu Trenul Accelerat București - Vatra Dornei Băi





 




luni, 7 aprilie 2014

Ecouri feroviare nocturne în stația Pașcani

20 noiembrie 2009 -=- Trenuri în noapte la Pașcani

Într-una din zecile de ori în care mă întorceam acasă de la București, iată că eram pregătit cu aparatul foto și cu răbdare pentru a înregistra activitatea feroviară din gara Pașcani. În acest loc stăteam, de obicei, cam 2 ore, timp în care așteptam Trenul Regio Iași – Fălticeni.

Vă prezint în continuare câteva cadre și montaje feroviare care, deși pot părea monotone, descriu fidel compunerea trenurilor și manevrele locomotivelor diesel sau electrice de la sfârșitul anului 2009.


Printre meandrele nopții




miercuri, 8 ianuarie 2014

Nopți pierdute cu trenul pe calea ferată

6-7 septembrie 2009 -=- Paşcani: Trenuri în noapte pe Magistrala 500

9 minute a staţionat Acceleratul 1653, Bucureşti Nord – Vatra Dornei Băi, în Gara Paşcani… Acest tren a avut în componenţa lui 2 vagoane de dormit şi 11 vagoane compartimentate, din care 2 vagoane de clasa I.

Povestea vieţii mele se leagă de acest tren în seara zilei de 6 septembrie 2009, când am plecat din Gara Bucureşti Nord spre Fălticeni, alături de Ionuţ, camaradul meu FeRoviaR de încredere. Am prins loc în vagonul 3, cu seria 20-55 110-2. Am călătorit foarte bine. Vagonul amintit are în compartiment câte 6 locuri şi ai loc să-ţi întinzi picioarele fără nicio problemă. Prezintă loc de bagaje suficient, iar pentru 60 de lei (30 de lei la preţ redus pentru elevi, studenţi şi pensionari) poţi ajunge din Bucureşti în Suceava cu garanţia unei călătorii în siguranţă.

Locomotiva EA 800, regina convoiului de noapte munteano-moldovenesc
 

Omul dimineţii, LDH 363, aducea pe linia 1 vagoanele Personalului de Adjud




sâmbătă, 20 octombrie 2012

Călătorie de toamnă de la București spre Suceava

28 noiembrie 2008 -=- Excursie FeRoviaRă București - Dolhasca

Era toamnă, sfârșit de toamnă și cu ocazia alegerilor parlamentare din 2008 cei de la Guvern au decis ca studenții să călătorească gratuit spre casele lor pentru a vota. Și uite așa, alături de Ionuț Ipate, am pornit într-o călătorie feroviară către casă. Trenul cu care am circulat a fost Rapidul 751, București Nord – Botoșani/Suceava, cu vagoane construite după licență Alstom, 20-76.

Distanța între București Nord și Dolhasca este de 407 kilometri și a fost parcursă într-un timp de 6 ore, viteza medie fiind de 68 km/h. Trenul trece prin stațiile Ploiești Sud, Mizil, Buzău, Râmnicu Sărat, Focșani, Mărășești, Adjud, Bacău, Roman, Pașcani și Dolhasca. Aparatele pe care le-am folosit în fotografierea traseului au fost un BenQ C640 și un Canon A550. Sperăm să vă placă drumul parcurs de doi studenți către locurile natale!


În drum spre casă!


luni, 28 mai 2012

Peisaje de toamna intre Dolhasca si Pascani

1 septembrie 2008 -=- M500: Excursie FeRoviaRă Dolhasca - Paşcani


Dacă eşti pasionat de o activitate, ajungi să urmezi uneori cele mai simple sau cele mai complicate cărări pentru a-ţi trăi pasiunea. De data aceasta, dragi cititori, nu mi-am ales un itinerariu foarte lung în timp sau în distanţă, ci o simplă plimbare de la Dolhasca la Paşcani.

Era început de toamnă, iar un număr de 26 de kilometri plus alte aproape două ore de observat vehicule feroviare în Gara Paşcani s-au scurs prin faţa ochilor mei şi prin faţa aparatului de fotografiat. Aveam să fotografiez locomotive electrice, automotoare Desiro „Săgeata Albastră”, vagoane modernizate sau chiar şi o locomotivă diesel-electrică cu motor Sulzer de 2.100 de CP. Poate sunt lucruri obişnuite pentru un pasionat FeRoviaR, însă prin fiecare element ce compune sistemul de transport FeRoviaR curge sucul atracţiei spre acest domeniu.


Automotoare Diesel Desiro în Gara Paşcani


duminică, 20 mai 2012

Calatorie FeRoviaRa Falticeni - Bacau

19 august 2008 -=- M510, M500: Excursie FeRoviaRă Fălticeni - Paşcani - Bacău

sâmbătă, 19 mai 2012

De la Iasi la Suceava, tot cu Personalul

10 august 2008 -=- M606,M500: Excursie FeRoviaRă Iaşi – Paşcani – Suceava

De la Falticeni la Iasi, cu Personalul

10 august 2008 -=- M510, M500, M606: Excursie FeRoviaRă Fălticeni - Dolhasca - Paşcani - Iaşi

Într-o prea frumoasă dimineaţă de vară a anului 2008 am pornit într-o călătorie FeRoviaRă până la Iaşi. Am parcurs cu drag la dus 122 de kilometri şi alţi 137 de kilometri la întors. Am simţit în inima mea de viitor pionier in d-ale transportului FeRoviaR fiecare joantă a căii ferate, am înregistrat fiecare semnal luminos văzut şi am privit cu respect pe fiecare dintre acei oameni care şi-au dedicat viaţa în slujba drumului de fier.

Despre aspectele istorice ale locurilor prin care am trecut în 10 august 2008 pe ruta Fălticeni - Dolhasca - Paşcani - Iaşi am mai menţionat şi într-un alt reportaj dedicat liniei M606 Iaşi – Paşcani. De data aceasta însă, mă voi concentra în mare parte mai mult pe fotografii şi mai puţin pe text.

În plus faţă de traseul FeRoviaR care va fi prezentat kilometru cu kilometru, vă invit să urmăriţi şi surpriza de a (re)vedea cea de-a doua gară a Ieşilor care face intrarea în capitala Moldovei din direcţia Magistralei 600. Aşadar, vizionare plăcută la ceea ce va urma şi vă aştept cu drag la sfârşitul reportajului pentru un feed-back din partea dumneavoastră!


Călătorind cu trenul pe lângă „Valea Feerică”, între Costeşti-Iaşi şi Pietrişu

joi, 19 aprilie 2012

M500: Excursie FeRoviaRa Falticeni - Dolhasca - Pascani - Roman - Bacau

4 iulie 2008 -=- De la Fălticeni la Tabăra Muncel și înapoi

În plin freamăt al examenului de Bacalaureat, alături de Ionuţ am purces într-o excursie feroviară de o zi pe ruta Fălticeni – Bacău şi retur. Am călătorit pe o distanţă de 131 de kilometri, schimbând 4 trenuri de persoane şi trecând prin staţii ca Fălticeni, Dolhasca, Paşcani, Roman şi, în cele din urmă, Bacău. Deci am parcurs întreaga linie 510 cu ai săi 26 de kilometri plus alţi 105 de kilometri „muşcaţi” din Magistrala FeRoviaRă 500.

Rezumând în cifre istoria celor 131 de kilometri pe care am călătorit în 4 iulie 2008, vă aduc la cunoştinţă următoarele: primul tren care a circulat pe linia Dolhasca – Fălticeni a fost la 10 octombrie 1887, în timp ce linia Dolhasca – Roman, componentă a căii ferate Burdujeni – Roman, era deja circulată de trenuri încă de la 15 decembrie 1869. Ultimul segment despre care vom aminti şi mai târziu în reportaj este Roman – Bacău, secţiune care face parte din linia dată în exploatare la 13 septembrie 1872, Barboşi – Tecuci – Roman. Interesant de menţionat despre această linie este că a provocat unul dintre cele mai mari scandaluri politico-financiare pe tema drumului de fier din Europa, a cărui consecinţă putea fi chiar ocuparea teritoriului român de către Prusia, Rusia sau Imperiul Otoman.


Locomotiva DA 1157, reparată de IRLU Paşcani

sâmbătă, 7 aprilie 2012

M500: Excursie FeRoviaRă Paşcani - Suceava Burdujeni

1 iunie 2008 -=- În amurg, cu trenul de la Pașcani la Suceava

Mă aflam în Gara Paşcani de la ora 18:35, venit de la Iaşi cu Trenul Personal 6457, Iaşi – Paşcani. Drumul până la Suceava avea să fie asigurat de Trenul Personal 5511, Paşcani – Suceava Nord. Ora de plecare era 20:10, deci multe trenuri aveam să mai admir până a pleca spre destinaţia finală – Suceava Burdujeni.

Calea ferată simplă normală Paşcani – Suceava Burdujeni a fost parte a liniei Suceava Burdujeni – Roman, dată în exploatare la 15 decembrie 1869, fiind prima linie de cale ferată construită în Moldova. În „Epopeea FeRoviaRă românească” s-a scris despre această linie de pe valea Siretului ca fiind una de importanţă semnificativă, mai ales că în urbea amintită s-a construit prima IMMR din România. (Întreprinderea Mecanică de Material Rulant) „Paşcanii, pentru timpul de atunci, reprezentau un adevărat complex, o placă turnantă de legătură între Suceava, Botoşani, Roman şi Iaşi, iar prin aceasta din urmă, mai târziu, şi cu Fălticenii şi cu Hârlăul. Calea ferată de aici, care mergea în paralel cu Siretul, a constituit o mare forţă de legătură economică între nordul şi sudul Moldovei, apoi cu Bucureştii, cu Câmpia dunăreană şi mai departe cu teritoriul Dobrogei.”

Monografiile vremii reuşesc să repună în valoare adevărata însemnătate istorică, socială şi economică pe care a avut-o oraşului moldovean. Constantin Ciopraga scrie în „Paşcani – municipiul şi zona” că: „în anii 1800, târguşorul avea 782 de locuitori. Ceea ce a constituit, însă, motorul principal al dezvoltării Paşcanilor pe calea urbanizării a fost drumul de fier: dezvoltarea reţelei de cale ferată a atins, între 1869-1871, această zonă. Pentru tronsonul Roman – Suceava Burdujeni, s-au construit mai multe staţii, între care şi cea de la Paşcani. Pentru aceasta din urmă, cu tot ce înseamnă ea (depouri, ateliere etc.), terenul a fost dăruit de N. Rosetti – Roznovanu, într-un gest care îl aminteşte pe acela al vechilor boieri, ctitori de biserici şi mănăstiri, mai apoi înzestrători de şcoli şi de spitale, întemeietori de premii şi burse.”


Aproape de Suceava Burdujeni… aproape de sfârşitul unei zile FeRoviaRe…

M606: Excursie FeRoviaRă Iaşi - Paşcani

1 iunie 2008 -=- De la Iași la Pașcani, cu trenul etajat   

Linia simplă, Paşcani – Iaşi, cu o lungime de 75,70 km şi inaugurată la 1 iunie 1870, a fost construită între anii 1868-1870 de Concesiunea Offenheim – Compania Lemberg – Cernăuţi – Iaşi. În 1888, datorită exploatării grosolane, statul român a sechestrat linia ferată la 30 octombrie 1888, aceasta trecând la 22 ianuarie 1889 sub administrarea Direcţiei Generale a Căilor Ferate Române.

Această linie, care aparţinea societăţii LCJE (Lemberg-Czernowitz-Jassy-Eisenbahn), a fost îndeosebi folosită pentru transportul armatelor ruse, concentrate în Basarabia, spre frontul de la Sud de Dunăre în Războiul pentru cucerirea Independenţei de stat a României, desfăşurat între 1877 şi 1878. Tot aici merită să amintim că Iaşiul a fost legat FeRoviaR de Basarabia la 1 iunie 1875 prin tronsonul Corneşti – Ungheni – Iaşi. Linia din România, de la Iaşi la Ungheni, a fost dată în exploatare cu un mai devreme, la 1 august 1874. Aceasta a fost construită de antreprenorul român, Grigorie Eliad (1833 - 1901).

Şina liniei 608 este de tip 65, iar în 1912 un tren între Iaşi şi Paşcani parcurgea cei 76 de kilometri în 2 ore şi 6 minute. Astăzi, un tren Personal călătoreşte pe această distanţă o oră şi 25 de minute, în timp ce un Accelerat… doar o oră şi 6 minute. La momentul inaugurării liniei exista doar o pereche de trenuri, în 1950 existau 4, urmând ca apogeul să se obţină în 1990, când CFR oferea 18 perechi de trenuri între Iaşi şi Paşcani.

Secţia Paşcani – Iaşi a fost dotată cu bloc de linie automat şi a fost pusă în funcţiune începând cu 1980, în timp ce prima locomotivă electrică şi-a făcut apariţia pe acest traseu la 9 februarie 1988. Electrificarea a avut loc în 3 etape: Paşcani – Târgu Frumos, Târgu Frumos – Leţcani şi Leţcani – Iaşi.

Tot demn de menţionat este şi faptul că linia Cucuteni (astăzi, Leţcani) – Iaşi a fost prima linie dublă din România datorită construirii căii ferate Dorohoi – Leţcani – Iaşi (1896).


140 de istorie impregnată într-un moment fotografic FeRoviaR

duminică, 1 aprilie 2012

M500: Gara Pascani

17 mai 2008 –=– Activitate FeRoviaRă pe înserate în Pașcani 

Dacă în povestirea FeRoviaRă publicată în trecut v-am prezentat câteva crâmpeie despre calea ferată dintre Fălticeni şi Paşcani, iată că acum îmi revine la rând să vă relatez despre Activitatea FeRoviaRă din Paşcani într-o frumoasă zi de primăvară. Primele amintiri legate de această staţie din judeţul Iaşi le-am deprins de când eram mic copil, venind pe aici la un coleg de breaslă de-al tatălui meu. Mai apoi, Paşcani a continuat să reprezinte staţie de parcurs din călătoriile mele spre Constanţa, spre Brăila, spre Bucureşti sau spre Braşov.

Activitate FeRoviaRă Paşcani

M510, M500: Excursie Feroviara Falticeni - Dolhasca - Pascani

17 mai 2008 -=- M510, M500: Plimbare FeRoviaRă Fălticeni – Dolhasca - Paşcani

Primăvara mă îmbrăcam în tricou şi fugeam cât de repede puteam spre Gara Fălticeni să-mi iau bilet la trenul de 06:30. Mi-l luam fie dimineaţa şi mergeam cu trenul până la Iaşi, Bacău sau Dorohoi sau mi-l luam după-amiaza şi mergeam până la Paşcani, Suceava sau Dolhasca. De obicei, ajungeam cu fix 4-5 minute înainte ca trenul să plece, deci casiera avea timp să îmi dea şi rest pentru biletul cumpărat.

Nu a trecut mult de când am stat prin preajma trenurilor 11 mai – Trenul scriitorilor în Suceava Burdujeni, că dorul pentru aceste bestii cu suflet de om m-a năpădit şi m-a făcut să intru pe 17 mai în casieria de bilete a Gării Fălticeni. Pentru 3,2 lei am călătorit 47 de kilometri (Fălticeni – Dolhasca - Paşcani) într-un timp de 71 de minute (~40 km/h), trecând prin multe staţii şi văzând multe locuri, FeRoviaRi şi material rulant pentru calea ferată.


EA1 708, în viteză spre Paşcani

UA-11835228-1