Se afișează postările cu eticheta LDH. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta LDH. Afișați toate postările

sâmbătă, 24 octombrie 2015

Nopti feroviare la Pascani

septembrie 2010 – Activitate FeRoviaRă în stația Pașcani

Nu știu dacă v-am întrebat până acum: care este gara care v-a mâncat cele mai multe nopți? Având în vedere și titlul acestui articol, deja puteți intui răspunsul meu la întrebare: Gara Pașcani. Așa cum știți, studenții beneficiază de reduceri importante la călătoria cu trenul de până la 50%. Așadar, luam seara trenul accelerat București - Vatra Dornei Băi și ajungeam în jurul orei 3 în Pașcani. Ei, și până venea trenul de Fălticeni întâmpinam tot felul de scenarii: de la adiere plăcută a vântului până la crivăț crunt. Dar scoteam aparatul foto din buzunar și vehiculele feroviare imortalizate mai încălzeau atmosfera…



Călător în noapte cu Trenul Accelerat București - Vatra Dornei Băi





 




sâmbătă, 3 ianuarie 2015

Gara de Nord… de pe vremea când trenurile aveau mai mult de 5 vagoane…

aprilie 2010 -=- Activitate FeRoviaRă în București Nord

Soarele călduros al lunii aprilie și dorința de a fotografia cât mai multe locomotive m-a ghidat către peroanele Gării de Nord. Aici. Aproape în fiecare zi din această lună ieșeam la diferite ore pentru a observa componența trenurilor personale, accelerate, rapide, InterCity și Internaționale, dar și pentru a cunoaște alți pasionați feroviari cu care orele petrecute în gară treceau repede și frumos.

Vă las să le descoperiți în reportajul de mai jos 73 de locomotive și automotoare (11 din cele 24 de locomotive modernizate cu echipamente Siemens și Softronic, Clasa 45), compunerea a 49 de trenuri de toate rangurile cu destinații în toată țara: Satu Mare, Vatra Dornei Băi, Arad, Timișoara, Mangalia, Suceava, Iași, Urziceni, Târgoviște, Pitești, Râmnicu Vâlcea, Brașov, Sibiu și așa mai departe.


Trenul Personal 8122, Slobozia Veche - Urziceni - București Nord


80-0152-1 manevrând în Gara de Nord Trenul Internațional 346 Dacia


Locomotiva electrică 41-0242-2 cu Trenul Rapid 832, Brașov - București Nord




joi, 25 septembrie 2014

Plimbare cu trenul Servtrans de la Roșiori Nord – Costești – Pitești

19-20 martie 2010 -=- Activitate FeRoviaRă la Roșiori Nord și la Pitești

Am avut ”șansa” ca în 2006 să fiu martor la o scenă interesantă în gara Rădăuți, în ceas de seară, când mă urcam într-un ”balaur” lung și zgomotos care scotea aburi și fum exact ca într-o luptă titanică. Nu era altceva decât… Trenul Personal Nisipitu – Suceava Nord. Aburi care învăluiau vagoanele și locomotiva. Era întuneric, iarnă, seară târziu, și trebuia să călătoresc de la Rădăuți spre Fălticeni.

Imaginea prezentată subiectiv anterior am vrut să fie reconstruită la… Roșiori Nord unde se găseau încă în exploatare ultimele vagoane cu încălzire cu aburi din România – vagoanele Dimitrov, seria 29-22. La experimentul pe care am vrut să-l fac au participat Ionuț și Dragoș. Concluziile acestuia le veți extrage… urmărind imaginile de mai jos, realizate cu un Canon A550.


Locomotiva 81-0701-3 de la Servtrans la tracțiunea Trenului Personal Roșiori – Pitești


Trenul Personal 9531, pregătindu-se de plecare la ora 6:25 din Pitești spre Curtea de Argeș


Harta Circuitului feroviar

duminică, 31 august 2014

City Break în Cluj-Napoca

14 martie 2010 – Activitate FeRoviaRă în gara Cluj-Napoca

După o plimbare de 500 de kilometri cu trenul de la București care a durat mai mult de 10 ore și în care am stat mai tot timpul în picioare pentru a realiza și, în cele din urmă, publica aproape 400 de fotografii în articolele de blog prezentate, am ajuns în Cluj-Napoca. Chiar dacă a fost seară și lumina era din ce în ce mai zgârcită cu Pământul, o colegă de liceu m-a așteptat încă de la gară și a avut grijă să-mi arate multe locuri frumoase din Cluj-Napoca.

Tot de liceu mă leagă și recomandările unei profesoare de limba engleză care ne-a pus în fața ideii de… city-break. E un concept nou care răspunde la întrebarea ”unde mergem în week-end?” Iar răspunsurile pot veni: ”munte”, ”mare” și… orașe. Orașe care ascund momente foarte interesante și care pot rămâne multă vreme o amintire frumoasă.


Panorama de seară a Clujului


Locomotiva cu steme a Depoului Cluj-Napoca cu Trenul Accelerat 1765, Iași – Timișoara Nord


duminică, 10 august 2014

Tunelurile de la Valea Florilor

13 martie 2010 -=- Excursie FeRoviaRă Teiuș - Războieni – Cluj-Napoca

Printre ideile secolului XIX care au circulat prin Transilvania a fost și construcția unei căi ferate care să lege Oradea de Brașov, iar de aici mai departe spre Buzău, București, Brăila. Istoria construcției așa-numitei coloane vertebrale a rețelei feroviare transilvănene, Oradea - Brașov, a fost deosebit de zbuciumată. Maghiarii au reușit, în cele din urmă,  să realizeze traseul Oradea – Brașov, 484 de km, în 3 ani de zile.

Parte a acestei căi ferate, linia Teiuș
(localitate unde ”m-am oprit” în reportajul anterior) - Cluj-Napoca, a fost construită de Societatea Căilor Ferate Ungare de Est în două etape, și anume: Teiuș - Războieni (finalizată la 20 noiembrie 1871) și Războieni – Cluj-Napoca (deschisă circulației la 14 august 1873).

Traseul căii ferate Teiuș
Războieni – Cluj-Napoca urmează fidel Culoarul Alba-Iulia – Turda, de-a lungul Mureșului, unde se desparte la Războieni, loc de unde calea ferată urcă de la cei 257 metri altitudine (Războieni) la 422 de metri (stația Boju). Printr-un traseu cu numeroase curbe și 4 tuneluri construite de-a lungul Văii Florilor, călătorul trece din bazinul râului Arieș în bazinul râului Someșului Mic.

Stema CFR de la o locomotivă electrică de-a Depoului Cluj-Napoca


Tunelurile dintre Războieni și Apahida


Intrarea în Tunelul Cojocna 1 în lungime de 337 de metri

duminică, 13 iulie 2014

Trenuri de călători la Basarab haltă

1 martie 2010 -=- Activitate FeRoviaRă în halta Basarab 

Pasarela de la Basarab constituie un loc foarte bun de observare a trenurilor care intră și ies din Gara de Nord. Alături de colegii mei Ionuț și Mihai am filmat traficul de trenuri de călători dintr-o frumoasă dimineață de martie. Acest clip marca sosirea timidă a primăverii peste umerii noştri atât de obosiţi de hainele groase de iarnă.

Fie ele automotoare diesel, fie ele automotoare electrice, fie ele chiar şi atât de îndrăgitele trenuri compuse din locomotivă plus vagoane, veţi urmări în acest clip trenuri venite sau care se îndreptau spre/dinspre Iaşi, Suceava, Ploieşti, Constanţa, Craiova, Baloteşti şi multe alte destinaţii. Tot la fel de interesant este şi momentul când un LDH manevrează cu 5-10 km/h vagoane de călători pentru a fi spălate.





sâmbătă, 28 iunie 2014

Cea mai frumoasă vacanță de iarnă – cu trenul prin Moldova!

Februarie 2010 -=- Traficul feroviar pe timp de iarnă în Putna, Botoșani, Iași și Târgu Neamț

Vacanța inter-semestrială este una dintre cele mai așteptate vacanțe din viața unui student. Scapă de examene, de colocvii, de materii și are timp două săptămâni să-și relaxeze mușchii creierului fie în natură, fie la distracții, fie acasă la căldurică. Împreună cu Ionuț și cu aparatele noastre foto am ales să ne petrecem vacanța acasă în Moldova. Am profitat la maximum de iarna frumoasă care se instalase așa cum trebuie pe tărâmurile sucevene.

Timp de câteva zile am realizat excursii cu trenul pe liniile ferate din zona Fălticeniului, și anume: Fălticeni – Dolhasca – Verești – Leorda – Botoșani (94 km); Fălticeni – Dolhasca – Suceava – Dornești – Rădăuți – Putna (137 km) și Fălticeni – Dolhasca – Pașcani – Iași – Ciurea – Târgu Neamț (123 km + 107 km). Dar nu kilometri parcurși, banii cheltuiți, picioarele ude, somnul întrerupt cu noaptea în cap sau ocările primite de la angajații CFR au avut importanță, ci peisajele văzute, varietatea de material rulant observată, voioșia și adrenalina care curgea prin venele noastre. Am imprimat în sufletul nostru unele dintre cele mai frumoase imagini cu trenuri pe care le-am văzut până atunci: Trenul Personal Putna – Iași văzut de pe coasta dealurilor din Putna, automotorul Malaxa demarând în viteză din gara Botoșani sau zecile de locomotive care tractau trenuri de marfă sau de călători.




Trenul Personal Putna - Iași




duminică, 12 ianuarie 2014

Cu trenul de la Salina Cacica la Gara Burdujeni

8 septembrie 2009 -=- Excursie FeRoviaRă Cacica – Suceava

Așa cum spuneam în articolul precedent, rama electrică cu care am venit de la Suceava avea să mai staționeze în Cacica aproximativ o oră, în timp ce spre Suceava venea un alt tren Personal dinspre Ilva Mică. În mod normal, ruta acestui tren era pe varianta Lucăcești, inaugurată la 1964, mai eficientă din punct de vedere al profilului liniei.

Ei și uite așa de la orizont, de pe dealurile localității Cacica, cobora, efectiv, un tren format dintr-o locomotivă electrică EA 5100 kW și 3 vagoane de călători. N-am stat pe gânduri și am urcat într-unul din vagoane, poziționându-ne pe coridor pentru a realiza ultimele fotografii de pe ruta 513, Dărmănești – Cacica.

Am fost plăcut surprinși când, opriți la Suceava Nord, între ora 11 și 13 am fost martori la o activitate feroviară deosebit de aglomerată, cu trenuri de călători venind dinspre București sau chiar Sofia, tractate de locomotive electrice sau automotoare diesel făcând serviciu pe rute locale.


Trenul Personal Ilva Mică - Suceava intra în Gara Cacica


Trenul InterCity 551 cu vagon restaurant sosea în Gara Suceava Burdujeni





luni, 6 ianuarie 2014

Trenuri la început de toamnă în București

septembrie 2009 -=- Activitate FeRoviaRă Gara de Nord București

Eram la București pentru a resusține un examen la Mecanică pentru mărire de notă și cu această ocazie am avut șansa de a fotografia vagoanele Trenului Orient Express. Am dedicat un spațiu mai amplu în reportajul special realizat, fotografiile fiind realizate cu un Canon A550.

De dimineață, de la 7, până la amiază, la 12, am urmărit cu atenție manevrele care se desfășurau în Gara de Nord, pe toate cele 14 linii ale sale. Locomotive electrice, modernizate sau nu cu Siemens sau Softronic, locomotive diesel-electrice, clasice sau modernizate cu General Motors, dar și automotoare Săgeata Albastră sunt personajele principale din imaginile din acest reportaj. În plus, apare și ”locomotiva Generalul”, cea care poate să circule cu peste 200 km/h fără probleme pe Căile Ferate Române.


Locomotiva Generalul gara Trenul Rapid de Iași


Trenul Internațional Sofia - Moscova plecând din București cu EA 5100 kW 40-0800-9

luni, 23 decembrie 2013

Cu Trenul Rapid de la Timișoara la Sibiu

28 iulie 2009 -=- Excursie FeRoviaRă Timișoara - Deva - Sibiu

Ce vânt frumos m-a adus tocmai la Timișoara, la 645 km depărtare de localitatea mea natală, Fălticeni… Tocmai se terminase ISWINT, Festivalul Internațional Studențesc din Timișoara și ne trezeam în gara Timișoara, la ora 5 și 5 minute, într-un tren Săgeata Albastra, gata-gata să mergem spre Sibiu. În cei 301 kilometri, parcurși în peste 6 ore (deci o viteză comercială de sub 50 km/h), am trecut prin Buziaș, Lugoj, Făget, Margina, Ilia, Deva, Simeria, Șibot, Vințu de Jos, Sebeș Alba și am ajuns, în cele din urmă, la Sibiu. De la Timișoara Nord la Lugoj am circulat pe magistrala 900, de la Lugoj spre Ilia pe linia 212, iar de la Ilia la Sibiu pe Magistrala 200.

Nu multă lume știe ce am aflat de la d-l director al Sucursalei Regionale Timișoara, ing. Valeriu Trică, citat în lucrarea domnului profesor Valentin Ivănescu, ”Cronica ilustrată a Regionalei de Căi Ferate Timișoara”, și anume că Timișoara a fost primul nod de cale ferată de pe teritoriul României de astăzi (30 august 1858), tot aici s-a construit prima linie de cale ferată, Oravița – Baziaș (20 august 1854) cu cele mai mici raze ale curbelor (114 metri) și cu primul depou de locomotive – Oravița (1854), a fost prima stația iluminată cu gaz aerian (1857) și ulterior, iluminată electric (1884), prima linie electrificată, Arad – Pâncota (10 aprilie 1913) și nu în ultimul rând – cu cea mai densă rețea feroviară din România.


Gara Timișoara Nord


Traseul Trenului Timișoara Nord – Sibiu


Drezină pantograf modernizată DPM-604 în Simeria

duminică, 30 iunie 2013

Locomotive casate la PetroUtilaj Campina

20 iunie 2009 -=- Excursie FeRoviaRa Brasov - Campina

După excursia cu trenul de la București la Brașov prezentată într-un blog anterior, am urcat și am coborât cu telecabina Kanzel de pe Masivul Postăvaru, ca în final să facem drumul îndărăt spre București.

Am călătorit cu Trenul Accelerat 1622, Timișoara Nord – Sibiu – București Nord, iar cele câteva fotografii făcute la drumul de întoarcere vă sunt prezentate mai jos. Sunt cam puține, nu am avut acea tragere de inimă pe care am avut-o de dimineață, când fotografiam din kilometru în kilometru. Totuși, am fotografiat două locomotive diesel-hidraulice, LDH45 și LDH70, din curtea celor de la PetroUtilaj Câmpina, într-o stare degradată și cu motoarele diesel demontate. Vorba unui specialist de locomotive din Brașov: ”În furnal au apărut, în furnal vor dispărea!”


Ne luam ”La revedere!” de la Valea Prahovei


Locomotiva diesel hidraulică descompletată la PetroUtilaj Câmpina

duminică, 9 iunie 2013

La plimbare printre linii între gările Bucureștilor

28 mai 2009 -=- Excursie FeRoviaRă București Basarab – București Băneasa


Anii de facultate s-au dus, mă gândesc cu drag la ei, la libertatea și la câte puteam să fac într-o singură zi. Uneori, leneveală 99%, alteori, sute de kilometri parcurși pe tren, pe jos sau pe bicicletă. Chiar dăunezi îmi povestea un coleg de muncă, absolvent de Material Rulant pentru Calea Ferată, despre un profesor din catedră care le zicea studenților certați cu învățătura: ”Mai mergeți, măi, în gară!”

Tot așa am făcut și noi, (deși nu eram certați, cu învățătura, ba din contră,), am pornit alături de Ionuț, Mihai și Dragoș într-o plimbare de câțiva kilometri între stația Basarab și stația Băneasa. Punctul final și scopul excursiei era vizitarea Trenului cu Teatru ”Orient Express” garat pe linia 1 din Gara București Băneasa. Dar până acolo, ne-am întâlnit cu trenuri de marfă, dar chiar și cu Trenul-vedetă, prins într-un film care poate fi urmărit mai jos.

 

LDE 1140 cu vagoane refrigerente pe 2 osii
 


LDH de la GFR cu vagoane de GPL trecând prin stația București Băneasa

sâmbătă, 27 aprilie 2013

30 de trenuri de marfă și de călători între București și Chitila


22 mai 2009 -=- Excursie FeRoviaRă București Basarab – Chitila

Semestrul II de la facultate m-a găsit ocupat zilnic, de la 8 la 18, fie orele de curs sau laborator, fie cu jumătatea de normă de la AutoGhid.ro, așadar timpul pe care obișnuiam să îl dedic trenurilor… tindea la 0. Dar câțiva colegi de-ai mei, IonuțMihai și Dragoș, m-au convins să las toate deoparte și am făcut o plimbare la pas pe ruta București Basarab – Chitila. În doar 7 kilometri, am fotografiat și filmat peste 30 de trenuri.

Utilaj de Intervenții Feroviare în caz de accident pe calea ferată

joi, 21 martie 2013

Locomotive Prototip la ”Politehnica” din București

13 ianuarie 2009 -=- Prototipuri de locomotive din România


În timp ce japonezii descoperă/inventează/dau în exploatare trenuri capabile de 500 km/h (viteză comercială), noi, românii, ne mândrim – deocamdată – cu trecutul. Cu oareșice încercări de lansare de material tractant nou (vezi Softronic Craiova cu Phoenix și Transmontana sau Remarul 16 Februarie Cluj-Napoca cu Carpathia 2300), apogeul ingineresc feroviar românesc rămâne la ordinul trecutului.

Și pe bună dreptate că trecutul merită acest statut pentru că atunci erau/se găseau bani pentru cercetare, pentru experimente, pentru delegații sau proiecte curajoase în țări străine sau chiar exotice. Țări pe a căror cale ferată circulau locomotive diesel-electrice sau diesel-hidraulice construite de români, cu licențe străine sau autohtone.


Prototip Didina Electroputere Craiova


Locomotiva Diesel-Electrică DD Clasa 67

marți, 20 noiembrie 2012

Vizită în Gara Târgu Neamț

29 noiembrie 2008 -=- Gara Târgu Neamț

Calea ferată Pașcani – Târgu Neamț a fost dată în exploatare pe 28 decembrie 1986 în prezența constructorilor și a oficialilor vremii. Construcția de 32 de kilometri a fost una dintre cele mai tinere realizări în materie de transport feroviar în România. Datorită reliefului, au fost necesare construcția de lucrări de artă, dintre care amintim Tunelul de la Herești – Cristești, pasaje denivelate și poduri de aproape 300 de metri peste râul Moldova și Drumul European 85.

Din bunăvoința prietenului pasionat de trenuri, Robert M., după ce ne-am plimbat cu Mocănița, am făcut un drum de aproape 80 de kilometri între Suceava și Târgu Neamț. Destinația noastră nu a fost Cetatea Neamțului, Casa din Humulești a lui Ion Creangă sau Mănăstirile din zonă, ci vizitarea gării și a liniilor care deservesc tânăra stație din Târgu Neamț.


Gara Târgu Neamț 


duminică, 2 septembrie 2012

17 trenuri în 100 de minute la Ploiești Vest

2 octombrie 2008 -=- M300: Activitate FeRoviaRă Ploiești Vest

Ploiești Vest este o gară importantă de pe Magistrala 300, cea de-a doua ca mărime din Ploiești (după Ploiești Sud și înainte de Ploiești Nord) și deservește calea ferată către Brașov și mai departe spre Vestul României. Toate cele 5 linii sunt folosite la capacitate maximă, acestea primind trenuri de marfă și de călători.

Totodată, la nici un kilometru de stație se desparte linia secundară 302 care leagă localitățile Târgoviște și Pietroșița de Ploiești, în timp ce la kilometrul 66 pe M300 se desparte linia 306 care duce spre Slănic. Un reportaj pe linia de 34 de kilometri între Buda – Slănic puteți urmări aici.





luni, 6 august 2012

Prima locomotivă diesel-hidraulică modernizată la Suceava

23 septembrie 2008 -=- M500: Activitate FeRoviaRă Suceava Nord - Ițcani


Toamna se instala pe tărâmul Sucevei, astfel că am propus o așa-zisă ”ultimă” plimbare pe căile ferate din Suceava. Însoțit de colegul meu de facultate, Ionuț, am parcurs la pas un traseu presărat cu elemente naturale, feroviare și urbane. De la Muzeul ”Ion Irimescu” din Fălticeni și până la Gara Ițcani – Suceava Nord, pe o vreme puțin înnorată, am fotografiat locuri și spații deschise din județul natal.

Din punct de vedere ”FeRoviaR”, merită să amintesc aici despre prima întâlnire cu o locomotivă diesel-hidraulică modernizată la Remarul 16 Februarie. Aspectul ei exterior este fără de cusur, capotele sunt construite de la 0, motorul este nou – Caterpillar 3508C - și furnizează 1360 CP, este dotată cu grup electrogen de 300 kVA dedicat serviciilor auxiliare. Multe alte modernizări și avantaje pe care le aduce noua locomotivă le puteți citi de aici.

Așadar, de la Fălticeni la Ițcani și mai departe către Burdujeni, vă invit să urmăriți reportajul tomnatic, feroviar, melancolic, natural.


Trenul Personal 5602, Putna – Iași, tras de o locomotivă modernizată la Remarul 16 Februarie



luni, 28 mai 2012

Din Moldova in Ardeal cu Acceleratul Iasi-Timisoara

12 septembrie 2008 -=- M502, M401: Excursie FeRoviaRă Vatra Dornei – Ilva Mică – Beclean pe Someș

Nu știu câte țări din această lume au relieful atât de bine proporționat ca cel al României. Tot atâta câmpie, tot atâta deal, tot atâta munte… Trenul Accelerat Iași – Timișoara Nord, în parcursul său de aproape 800 de kilometri, pleacă dintre dealurile Iașilor, parcurge Munții Carpați Orientali și Occidentali și își încheie călătoria în călduroasa Câmpie de Vest. O călătorie cu acest tren îți oferă un bun prilej de a cunoaște țara cu aproape toate formele ei de relief.

Pasionat de geografie, de natură, înnebunit după plimbările cu trenul, după tumultul vagoanelor și locomotivelor pe drumul de fier, ziua de 12 septembrie 2008 mă găsea pe linia 502, Suceava – Ilva Mică. Din reportajul anterior (prezentare traseu Suceava – Vatra Dornei) ați aflat că hotărâsem să fug și mai departe din Vatra Dornei, să ajung până la Beclean pe Someș. Era abia ora 10, iar kilometrii de cale ferată construiți acum mai bine de 70 de ani în urmă aveau să primească vizita mea.

În câteva cuvinte, specificul liniei Vatra Dornei – Ilva Mică (sau, mai bine zis, Floreni – Ilva Mică, pentru că despre linia Vatra Dornei – Floreni – Dornișoara am pomenit câteva cuvinte în reportajul anterior), se poate rezuma astfel: această cale ferată a realizat legătura nordică dintre Bucovina și Transilvania, construcția ei s-a întins pe durata a peste 4 decenii. Pe o porțiune de doar 20 de kilometri, între stația Grădinița și Lunca Ilvei, trenul trece prin nu mai puțin de 9 tunele (cel mai lung, Tunelul Mare – 856 de metri), trece peste 12 viaducte. Această densitate de lucrări de artă este de neegalat în România, fapt ce face din linia Ilva Mică – Vatra Dornei o realizare românească extraordinară pe materie de construcții FeRoviaRe. Traseul nu este nici el mai prejos: se urcă de la 789 de metri din Vatra Dornei la 874 de metri cât indică altitudinea în stația Grădinița, urmând să coboare până la Ilva Mică la 393 de metri.


Trenul Accelerat Iaşi - Timişoara Nord pe viaductul Larion


La acest proiect au muncit peste 20.000 de oameni, și-au mutat casele și familiile pe șantierul de lucru, în timp ce la 18 decembrie 1938 linia Ilva Mică - Vatra Dornei a fost inaugurată și dată în exploatare. Mânia celui de-al doilea război mondial a distrus această linie doar după 5 ani, în august 1944 în timpul retragerii germane, dar cu eforturi susținute aceasta a fost redată în circulație la 2 noiembrie 1947.

Dragii mei, vă invit să parcurgem în cei 123 de kilometri (Vatra Dornei – Beclean pe Someș), un alt Colț de Rai al României, unde natura a rămas la ea acasă, unde natura este deranjată când și când doar de un șuier de tren, unde natura care înainte despărțea românii transilvăneni de românii moldoveni, acum este străbătută, rapid, doar cu trenul.


Calatorie cu trenul de la Suceava la Vatra Dornei

12 septembrie 2008 -=- M502: Excursie FeRoviaRă Suceava - Vama - Vatra Dornei

Dragii mei cititori, vă invit în continuare la o călătorie virtuală într-un spaţiu aproape magic, unde verdele este culoarea dominantă, unde aerul curat este prietenul cel mai bun, iar cântecul şinelor şi al trenului gonind pe calea ferată este hrana călătorului... Poate este puţin exagerat, dar vreau să mă credeţi pe cuvânt că ceea ce am văzut atunci pe linia 502, Suceava – Ilva Mică (şi mai departe până la Beclean pe Someş), nu a mai fost egalat de niciun traseu de pe toată reţeaua de căi ferate a României.

Mai mult de 150 de kilometri sunt înconjuraţi, flancaţi, înecaţi, acoperiţi, cu verde, foarte mult verde. Extrem de mult verde pe kilometru pătrat, transpus cât am putut mai fidel în cât mai mult verde pe centimetru pătrat de fotografii. Dintre oraşele şi satele prin care am trecut amintesc aici de Gura Humorului, Frasin, Vama, Câmpulung Moldovenesc, Sadova, Pojorâta, Mestecăniş, Iacobeni, Argestru. Nu am surprins prea multe locomotive sau alte vehicule FeRoviaRe, aici natura cu formele ei rotunde au îngrămădit accesul civilizaţiei. Şi totuşi, minunea de a străpunge dealurile şi munţii, făurită de om şi cu ajutorul lui Dumnezeu, s-a împlinit încă din anii 1900. Carele trase de bestii pufăitoare au creat emoţie şi încântare în rândul localnicilor, în timp ce industriaşii şi-au frecat mâinile cu lăcomie văzându-se cu copacii, straşnicii copaci ai Bucovinei în mâinile lor.


La Mestecăniş, calea ferata ia proporţii artistice şi bate recorduri naţionale



În mare, calea ferată Dărmăneşti – Vatra Dornei, cu lungimea de ~108 kilometri, se află în Nord-Estul Carpaţilor Orientali. Linia străbate zone de şes, dealuri şi munţi, având curbe cu o rază mai mică de 200 de metri, iar declivităţi cu valorile cele mai mari din ţară. Altitudinea staţiei Dărmăneşti este de 294 de metri, iar staţia Vatra Dornei se află la 798 de metri deasupra nivelului mării. Gara din Gura Humorului este situată la 469 de metri, linia urcând continuu până la Vama (531 metri), Câmpulung Moldovenesc (637 metri) şi până la punctul de altitudine maximă – Mestecăniş. Numit şi vârf de pantă, staţia se găseşte la 948 de metri altitudine. Declivitatea maximă întâlnită este de 28 mm/m între staţiile Valea Putnei şi Mestecăniş.

Lucrările pregătitoare construirii liniei au fost finanţate de firmele „Louis Ortileb” şi „CO MUNCHEN”, acestea începând în 1884 şi finalizându-se la 1 mai 1888, când s-a inaugurat tronsonul de cale ferată Dărmăneşti – Câmpulung (71 de kilometri). După câţiva ani, lucrările se continuă pe o distanţă de 15 kilometri până la Valea Putnei (9 ianuarie 1901) şi mai departe încă 22 de kilometri până la Vatra Dornei (data inaugurării: 28 octombrie 1902).


Din punct de vedere personal, au fost câteva probleme în această excursie (am plătit preţ mare pe bilet întreg, m-am accidentat pe traseu, am fost chestionat de poliţie), dar şi rezultatele s-au dovedit a fi pe măsură – suprinderea liniei 502, Suceava – Ilva Mică, aşa cum a fost ea într-o zi de toamnă a mileniului 3. Nu-mi rămâne decât să vă invit la o poveste în care autorul este natura, iar personajul nu este decât un suflet doritor de cunoaştere a trecutului şi a prezentului în materie de istorie feroviară românească.

Un revizor de cale salutând mecanicul ramei electrice


Peisaje de toamna intre Dolhasca si Pascani

1 septembrie 2008 -=- M500: Excursie FeRoviaRă Dolhasca - Paşcani


Dacă eşti pasionat de o activitate, ajungi să urmezi uneori cele mai simple sau cele mai complicate cărări pentru a-ţi trăi pasiunea. De data aceasta, dragi cititori, nu mi-am ales un itinerariu foarte lung în timp sau în distanţă, ci o simplă plimbare de la Dolhasca la Paşcani.

Era început de toamnă, iar un număr de 26 de kilometri plus alte aproape două ore de observat vehicule feroviare în Gara Paşcani s-au scurs prin faţa ochilor mei şi prin faţa aparatului de fotografiat. Aveam să fotografiez locomotive electrice, automotoare Desiro „Săgeata Albastră”, vagoane modernizate sau chiar şi o locomotivă diesel-electrică cu motor Sulzer de 2.100 de CP. Poate sunt lucruri obişnuite pentru un pasionat FeRoviaR, însă prin fiecare element ce compune sistemul de transport FeRoviaR curge sucul atracţiei spre acest domeniu.


Automotoare Diesel Desiro în Gara Paşcani


UA-11835228-1