Se afișează postările cu eticheta 2008. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta 2008. Afișați toate postările

miercuri, 20 martie 2013

Trenuri romanesti 2008 -=- Fotografii

Uitându-mă înapoi către 2008 constat cu bucurie o serie de realizări. Am vizitat și fotografiat linii ferate care acum sunt declarate falimentare și lăsate în paragină. În numai câteva luni am circulat pe rute ca Dornești - Nisipitu, Verești - Dorohoi, Vama - Moldovița. Peisajele de vară-primăvara, care s-au văzut din tren, au fost fotografiate și expuse către dumneavoastră în blogul de față. Acestea și nu numai, în fotografiile de mai jos, clasate pe luni.

PS: În noiembrie n-am fotografiat nimic, eram prea îndrăgostit...
heart


aprilie -=- Malaxa DMU as Regio Vama - Moldovita

sâmbătă, 16 martie 2013

Trenuri romanesti 2008 -=- Amintiri FeRoviaRe

De la 0 la infinit...


Cu toții am început-o de la 0. Prima dată am subt țâță, apoi biberon, apoi păhărele din plastic să nu ne frângem buzele, apoi pahare de șampanie, sticle de bere băute până la 24 și înainte până dimineață. Tot așa și noi, ”pasionații feroviari” sau admiratori ai transportului pe calea ferată, am început de la zero. Nu este o scuză, ci este un adevăr. Alții au început a realiza fotografii cu Smena, unii cu Canon, alții cu Zenit, iar alții poate cu film de ISO100 și aparat no-name. Tehnica moderna a permis înregistrarea de filme. Dacă unul dintre primele filme înregistrate din lume a fost ”Intrarea trenului în gara La Ciotat”, atunci merită să amintim că a fost realizat cu echipamente rudimentare. În prezent se folosesc camere video 3D, cu senzori dedicați pentru fiecare canal de culoare, rezoluții de 4K și cifrele se duc spre... neant. Infinit.





duminică, 17 februarie 2013

Excursie FeRoviaRă Dolhasca - Bacău

28 decembrie 2008 -=- Chiciură, zăpadă și ger pe Magistrala 500



Vă invit să urmăriți o călătorie friguroasă cu Rapidul 652, Suceava Nord – București Nord, din 28 decembrie 2008. În acest blog și clip FeRoviaR veți putea viziona cum interacționează chiciura de pe linia de contact cu pantograful locomotivei, fulgii de nea în fața locomotivelor roșii și pașii ușori pe zăpada alunecoasă și atât de albă... Am filmat trenuri accelerate, cum ar fi: Iași – Timișoara Nord, Sibiu - Suceava Nord și personale ca: Iași - Putna, Dolhasca - Falticeni și Suceava Nord – Pașcani.

Așadar, clipul de mai jos prezintă, într-un stil puțin atipic, o activitate feroviară de câteva zeci de minute în Gara Dolhasca. Chiciura de pe firele de contact a creat un efect vizual interesant, care se vede lesne în filmul prezentat.


Cometa FeRoviaRă!


luni, 4 februarie 2013

În vizită la o locomotivă diesel-hidraulică

27 decembrie 2008 -=- LDH45-389 în Remiza Fălticeni





În plină iarnă, când mai toți au concedii și stau la gura sobei, în fața televizorului sau în spatele blocului la un vin fiert, am mers alături de tata la remiza de locomotive din Fălticeni pentru a verifica temperatura ambiantă. Aici era depozitată locomotiva diesel-hidraulică LDH45-389, aka 86-0081-9 după noile reglementări AFER.

În remiză erau în jur de 4-5 grade Celsius, suficient încât florile de la ferestre și apa din… instalația de răcire a locomotivei să nu înghețe. Din păcate, viitorul nu era promițător pentru echipa de manevră de la Combinatul Fălticeni. Ba chiar sumbru. De-a lungul timpului, până în prezent (2013), s-au schimbat multe. Remiza este devastată, aproape că nu mai există, iar locomotiva, nici atât…

Cândva, pe aici se perindau ceferiști cu mândre caschete…



vineri, 1 februarie 2013

O locomotiva cu aburi in... Centrul Sucevei!

22 decembrie 2008 -=- Locomotiva cu aburi de ecartament îngust 762.209




Vacanța de iarnă era în toi, așa că am hotărât cu fratele meu să facem o vizită în Suceava. Aici, am fost plăcut impresionați când în centrul Sucevei am admirat pufăitul locomotivei de cale îngustă nr. 762.209 (ecartament 760 mm). Alături de brazii împodobiți cu beteală, beculețe și steluțe în vârf, atmosfera ”de basm” era… la ea acasă. Mai lipsea zăpada.

Am profitat de câteva zile libere pentru a-mi aduce pașii înapoi prin Suceava mea dragă. Aproape că se termina un an… un an plin de realizări, BAC, admitere facultate la MRCF (material rulant pentru cale ferată), cazare în București, mii de kilometri descoperiți de cale ferată, plimbări cu locomotiva.


Locomotiva cu aburi în Centrul Sucevei

vineri, 25 ianuarie 2013

O noua locomotiva romaneasca: Phoenix. By Softronic

19 decembrie 2008 -=- Locomotiva Pheonix 6600 kW la ceas de seara in Gara de Nord



Eram tare vesel pentru că aproape se terminase semestrul I din primul an de facultate, urma să primesc banii de la firma unde lucram ca editor știri auto, se apropiau Sărbătorile de Iarnă și Fălticeniul mă aștepta să-i calc pe străzile înzăpezite.

Mă întâlneam atunci cu Ștefan, Vasi, Radu și Mircea, unde am împărțit o bere neagră/blondă (după gust) la o terasă din apropierea Gării de Nord. După ce am dus la capăt procesul de ”aghezmuire”, am mai zăbovit câteva minute pe peroanele încă nemodernizate ale București Nordului.

Ca o surpriză, a apărut în calea noastră (sau noi am apărut în calea locomotivei) Phoenix 2001. Prezentată în cadrul Zilelor FeRoviaRe 2008, noul vehicul feroviar era în teste la un tren de rang venit de pe undeva din țară.

Unii spun că dezvoltă 6600 kW, alții 5100 kW, chiar și eu eram nedumerit cu privire la acest aspect. Până de curând când, mulțumită cursurilor și laboratoarelor de Tracțiune electrică, am aflat că puterea unei locomotive este descrisă în mai multe moduri, printre care putere uniorară și putere nominală (de durată). Locomotiva Phoenix are o putere nominală de 5100 kW furnizată de cele 6 motoare LJE 108-1.







luni, 14 ianuarie 2013

De la București spre Munții Făgăraș

13 decembrie 2008 -=- Excursie FeRoviaRă București Nord - Brașov - Făgăraș



Nu am putut să trec peste bucuria vederii primilor fulgi de zăpadă din 2008, așa că vă aștern în continuare câteva fotografii dintr-o călătorie cu trenul de la București la Făgăraș. Un alt motiv în plus de ”emoție a momentului” a fost străbaterea pentru prima dată în viață a Văii Prahovei. Da, au trebuit să treacă 20 de ani să văd Bușteniul, Sinaia, Predealul și Azuga.

Am călătorit cu Trenul Accelerat 1621, București Nord – Timișoara Nord, până la Făgăraș. 231 de kilometri în 4 ore și 34 de minute, o viteză comercială de 51 km/h. Am pornit de dimineață pe o vreme urâcioasă din București, am trecut printre Carpații Orientali și Meridionali pe o (primă) ninsoare deasă, urmând ca în Brașov și Făgăraș să fie soare, cald și bine.


Locomotiva cu aburi 230-039 din Sinaia



marți, 20 noiembrie 2012

Vizită în Gara Târgu Neamț

29 noiembrie 2008 -=- Gara Târgu Neamț

Calea ferată Pașcani – Târgu Neamț a fost dată în exploatare pe 28 decembrie 1986 în prezența constructorilor și a oficialilor vremii. Construcția de 32 de kilometri a fost una dintre cele mai tinere realizări în materie de transport feroviar în România. Datorită reliefului, au fost necesare construcția de lucrări de artă, dintre care amintim Tunelul de la Herești – Cristești, pasaje denivelate și poduri de aproape 300 de metri peste râul Moldova și Drumul European 85.

Din bunăvoința prietenului pasionat de trenuri, Robert M., după ce ne-am plimbat cu Mocănița, am făcut un drum de aproape 80 de kilometri între Suceava și Târgu Neamț. Destinația noastră nu a fost Cetatea Neamțului, Casa din Humulești a lui Ion Creangă sau Mănăstirile din zonă, ci vizitarea gării și a liniilor care deservesc tânăra stație din Târgu Neamț.


Gara Târgu Neamț 


duminică, 4 noiembrie 2012

Șuierul Mocăniței CFI 762.209 fluieră în centrul Sucevei

29 noiembrie 2008 -=- Locomotiva cu aburi CFI 762.209 in Suceava



Iarna încă nu venise, lipsa zăpezii și a gerului confirmând acest lucru. Până la Crăciun mai era o lună de zile bune, iar speranța că va ninge încă sălășluia în sufletele noastre. Și totuși, în centrul urbei care are pretenția de a fi capitală a Bucovinei, Suceava, șuierele și aburul dens ale unei locomotive construită de Krauss pe la începutul secolului aminteau, cumva, de iarnă.

Pe o distanță de 500 de metri, o linie ferată cu ecartament îngust de 760mm era montată în Suceava. Așadar, linia îngustă de la Moldovița își pierdea – provizoriu - titlul de unică linie de Mocăniță din județul Suceava. Locomotiva 762.209 a CFI și manevrată de un mecanic locomotivă aproape de o vârstă cu ea trăgea sau împingea trei vagonașe ticsite de turiști entuziasmați.


Mocănița CFI în centrul Sucevei


sâmbătă, 20 octombrie 2012

Călătorie de toamnă de la București spre Suceava

28 noiembrie 2008 -=- Excursie FeRoviaRă București - Dolhasca

Era toamnă, sfârșit de toamnă și cu ocazia alegerilor parlamentare din 2008 cei de la Guvern au decis ca studenții să călătorească gratuit spre casele lor pentru a vota. Și uite așa, alături de Ionuț Ipate, am pornit într-o călătorie feroviară către casă. Trenul cu care am circulat a fost Rapidul 751, București Nord – Botoșani/Suceava, cu vagoane construite după licență Alstom, 20-76.

Distanța între București Nord și Dolhasca este de 407 kilometri și a fost parcursă într-un timp de 6 ore, viteza medie fiind de 68 km/h. Trenul trece prin stațiile Ploiești Sud, Mizil, Buzău, Râmnicu Sărat, Focșani, Mărășești, Adjud, Bacău, Roman, Pașcani și Dolhasca. Aparatele pe care le-am folosit în fotografierea traseului au fost un BenQ C640 și un Canon A550. Sperăm să vă placă drumul parcurs de doi studenți către locurile natale!


În drum spre casă!


duminică, 2 septembrie 2012

17 trenuri în 100 de minute la Ploiești Vest

2 octombrie 2008 -=- M300: Activitate FeRoviaRă Ploiești Vest

Ploiești Vest este o gară importantă de pe Magistrala 300, cea de-a doua ca mărime din Ploiești (după Ploiești Sud și înainte de Ploiești Nord) și deservește calea ferată către Brașov și mai departe spre Vestul României. Toate cele 5 linii sunt folosite la capacitate maximă, acestea primind trenuri de marfă și de călători.

Totodată, la nici un kilometru de stație se desparte linia secundară 302 care leagă localitățile Târgoviște și Pietroșița de Ploiești, în timp ce la kilometrul 66 pe M300 se desparte linia 306 care duce spre Slănic. Un reportaj pe linia de 34 de kilometri între Buda – Slănic puteți urmări aici.





miercuri, 15 august 2012

Excursie pe cea mai profitabilă rută din România

2 octombrie 2008 –=- M1000: Excursie FeRoviaRă București Nord - Ploiești Vest


După prima zi de facultate am dorit să fac o excursie feroviară pentru a fi mai aproape de domeniul atât de îndrăgit de mine. Așadar, alături de Ionuț și Ștefan, am pornit din Gara de Nord cu Trenul Personal 3007, București Nord – Brașov. Destinația noastră a fost Ploiești Vest, iar traseul de călătorie: magistrala feroviară 1000.

Această cale ferată a fost inaugurată încă de la 13 septembrie 1872 și leagă Ploieștiul (152 m altitudine) de București (82 de metri), traversând numeroase păduri și cursuri de apă – Ialomița, Prahova, Snagov sau Colentina. A fost cea de-a doua linie dublată în România între anii 1891-1909 ca urmare a creșterii spectaculoase a traficului. Totodată, tronsonul București – Câmpina a fost modernizat cu o cheltuială de peste 200 de milioane de Euro în cursul deceniului trecut. Cu acestea fiind spuse… LA DRUM!


Cruce suprapusă de trenuri M500/M300


sâmbătă, 11 august 2012

Scurtă plimbare în Gara de Nord București

28 septembrie 2008 –=- București: Activitate FeRoviaRă în Gara de Nord


Un nou an de facultate urma să înceapă… Emoția acestei noi etape care bătea la ușa destinului meu era foarte mare. Eram singur singurel într-o capitală de țară, pașii mei urmau să facă ce voiau ei. Deși acasă am lăsat părinții și frații întristați, eu eram bucuros că puteam trăi liber. Aparent… că după 7 zile m-am întors acasă de dor…

Și uite așa în timpul acela liber pe care îl aveam am pornit-o spre gară. Gara de Nord, cea mai mare gară din România, 14 peroane, unul mai diferit și mai unic decât altul cu trenuri care intrau și ieșeau pline sau mai puțin pline cu călători. Diversitatea era maximă, automotoare Desiro, locomotive electrice în schemă clasică sau vopsite Coca-Cola, locomotive diesel-electrice EMD cu motor GM, locomotive diesel-electrice Sulzer fabricate de Electroputere. Diferență mare de la EA-139, EA1-646 și EA1-465 pe care le vedeam zi de zi în județul Suceava.


Gara de Nord, văzută de la nivelul peronului


luni, 6 august 2012

Prima locomotivă diesel-hidraulică modernizată la Suceava

23 septembrie 2008 -=- M500: Activitate FeRoviaRă Suceava Nord - Ițcani


Toamna se instala pe tărâmul Sucevei, astfel că am propus o așa-zisă ”ultimă” plimbare pe căile ferate din Suceava. Însoțit de colegul meu de facultate, Ionuț, am parcurs la pas un traseu presărat cu elemente naturale, feroviare și urbane. De la Muzeul ”Ion Irimescu” din Fălticeni și până la Gara Ițcani – Suceava Nord, pe o vreme puțin înnorată, am fotografiat locuri și spații deschise din județul natal.

Din punct de vedere ”FeRoviaR”, merită să amintesc aici despre prima întâlnire cu o locomotivă diesel-hidraulică modernizată la Remarul 16 Februarie. Aspectul ei exterior este fără de cusur, capotele sunt construite de la 0, motorul este nou – Caterpillar 3508C - și furnizează 1360 CP, este dotată cu grup electrogen de 300 kVA dedicat serviciilor auxiliare. Multe alte modernizări și avantaje pe care le aduce noua locomotivă le puteți citi de aici.

Așadar, de la Fălticeni la Ițcani și mai departe către Burdujeni, vă invit să urmăriți reportajul tomnatic, feroviar, melancolic, natural.


Trenul Personal 5602, Putna – Iași, tras de o locomotivă modernizată la Remarul 16 Februarie



luni, 28 mai 2012

Din Ardeal in Moldova cu Acceleratul Timisoara-Iasi

12 septembrie 2008 -=- M401, M502: Excursie FeRoviaRă Beclean pe Someș - Vatra Dornei - Suceava Burdujeni

Mă aflam în Beclean pe Someș. Am fost beclenar pentru o oră… sau mai puțin, cât am așteptat Trenul Accelerat Timișoara Nord – Iași. Pe biletul meu scria 239 de kilometri și un preț cam la fel (24 de lei). Mi-era foame, sete, nu mă încadrasem cu banii și mi-ar rămas doar 1 leu. Mi-am luat o plăcintă de la magazin și am băut apă gratis de la țâșnitoarea din gară. Despre istoria și geografia liniei ferate Beclean pe Someș - Vatra Dornei – Suceava ați putut citi în reportajul anterior, așa că în cele ce urmează vă invit la un reportaj diferit față de cum am prezentat până acum. Alături de imaginile care se vor derula cu voia curiozității d-voastră de-a lungul căii ferate 401, Beclean pe Someș - Ilva Mică și mai departe pe linia 502, Ilva Mică – Suceava, vă invit la o lectură mai specială. Un inimos OM din Beclean pe Someș, Aurel Podaru, a realizat o carte pe nume ”Gara Beclean pe Someș - istorie și cultură”, apărută în 2008 la Editura Limes din Cluj-Napoca. În paginile ei sunt închise 60 de povești scrise de persoane care au trecut cel puțin o dată prin Beclean pe Someș. Am selectat, pentru dumneavoastră, dragii mei cititori, câteva fragmente care mi s-au părut că, pur și simplu, nu trebuie să șadă imprimate într-o carte, ci să ajungă în eterul Internetului.

Soarele reușind să ofere o binecuvântare călătorilor din Trenul Accelerat Timişoara Nord – Iaşi
 


Iar asta nu e tot… alături de pasionata de FeRoviaRe, Emanuela, am pregătit pentru voi un colaj fotografic în care vocile noastre vă vor fi gazde în călătoria de la Suceava la Ilva Mică. Așadar, la drum!



Din Moldova in Ardeal cu Acceleratul Iasi-Timisoara

12 septembrie 2008 -=- M502, M401: Excursie FeRoviaRă Vatra Dornei – Ilva Mică – Beclean pe Someș

Nu știu câte țări din această lume au relieful atât de bine proporționat ca cel al României. Tot atâta câmpie, tot atâta deal, tot atâta munte… Trenul Accelerat Iași – Timișoara Nord, în parcursul său de aproape 800 de kilometri, pleacă dintre dealurile Iașilor, parcurge Munții Carpați Orientali și Occidentali și își încheie călătoria în călduroasa Câmpie de Vest. O călătorie cu acest tren îți oferă un bun prilej de a cunoaște țara cu aproape toate formele ei de relief.

Pasionat de geografie, de natură, înnebunit după plimbările cu trenul, după tumultul vagoanelor și locomotivelor pe drumul de fier, ziua de 12 septembrie 2008 mă găsea pe linia 502, Suceava – Ilva Mică. Din reportajul anterior (prezentare traseu Suceava – Vatra Dornei) ați aflat că hotărâsem să fug și mai departe din Vatra Dornei, să ajung până la Beclean pe Someș. Era abia ora 10, iar kilometrii de cale ferată construiți acum mai bine de 70 de ani în urmă aveau să primească vizita mea.

În câteva cuvinte, specificul liniei Vatra Dornei – Ilva Mică (sau, mai bine zis, Floreni – Ilva Mică, pentru că despre linia Vatra Dornei – Floreni – Dornișoara am pomenit câteva cuvinte în reportajul anterior), se poate rezuma astfel: această cale ferată a realizat legătura nordică dintre Bucovina și Transilvania, construcția ei s-a întins pe durata a peste 4 decenii. Pe o porțiune de doar 20 de kilometri, între stația Grădinița și Lunca Ilvei, trenul trece prin nu mai puțin de 9 tunele (cel mai lung, Tunelul Mare – 856 de metri), trece peste 12 viaducte. Această densitate de lucrări de artă este de neegalat în România, fapt ce face din linia Ilva Mică – Vatra Dornei o realizare românească extraordinară pe materie de construcții FeRoviaRe. Traseul nu este nici el mai prejos: se urcă de la 789 de metri din Vatra Dornei la 874 de metri cât indică altitudinea în stația Grădinița, urmând să coboare până la Ilva Mică la 393 de metri.


Trenul Accelerat Iaşi - Timişoara Nord pe viaductul Larion


La acest proiect au muncit peste 20.000 de oameni, și-au mutat casele și familiile pe șantierul de lucru, în timp ce la 18 decembrie 1938 linia Ilva Mică - Vatra Dornei a fost inaugurată și dată în exploatare. Mânia celui de-al doilea război mondial a distrus această linie doar după 5 ani, în august 1944 în timpul retragerii germane, dar cu eforturi susținute aceasta a fost redată în circulație la 2 noiembrie 1947.

Dragii mei, vă invit să parcurgem în cei 123 de kilometri (Vatra Dornei – Beclean pe Someș), un alt Colț de Rai al României, unde natura a rămas la ea acasă, unde natura este deranjată când și când doar de un șuier de tren, unde natura care înainte despărțea românii transilvăneni de românii moldoveni, acum este străbătută, rapid, doar cu trenul.


Plimbare prin orasul Vatra Dornei

12 septembrie 2008 -=- Vatra Dornei: Scurtă plimbare în staţiunea parcului cu veveriţe

Eram în Vatra Dornei dintr-o dorinţă mai veche de-a mea de a admira veveriţele din Parcul Dendrologic. Cu un timp disponibil de doar câteva zeci de minute pentru plimbare, am luat la pas câteva străzi din Vatra Dornei, am traversat podul peste râul Dorna şi am inspirat aer curat la umbra copacilor din parcul cu veveriţe. 

Am recunoscut, atât cu ajutorul hărţii, cât şi cu participarea lui Dan din Vatra Dornei, câteva clădiri interesante şi frumoase din această urbe. Până a ajunge la vizionarea fotografiilor, amintesc, pe scurt, decât de Gara Vatra Dornei Băi, Clădirea Primăriei, Hotelul Maestro, Biserica „Sfânta Treime”, Turnul izvorului, Clădirea Cazinoului, Pârtia PARC şi nu în ultmul rând, veveriţele din Parcul Verde. Pentru informaţii detaliate despre acest colţ de rai împrejmuit de munţi şi coline vă invit să accesaţi wikipedia aici.


Castelul FeRoviaR cu rol de vamă pentru trenurile care trec din Moldova spre Transilvania şi viceversa


Calatorie cu trenul de la Suceava la Vatra Dornei

12 septembrie 2008 -=- M502: Excursie FeRoviaRă Suceava - Vama - Vatra Dornei

Dragii mei cititori, vă invit în continuare la o călătorie virtuală într-un spaţiu aproape magic, unde verdele este culoarea dominantă, unde aerul curat este prietenul cel mai bun, iar cântecul şinelor şi al trenului gonind pe calea ferată este hrana călătorului... Poate este puţin exagerat, dar vreau să mă credeţi pe cuvânt că ceea ce am văzut atunci pe linia 502, Suceava – Ilva Mică (şi mai departe până la Beclean pe Someş), nu a mai fost egalat de niciun traseu de pe toată reţeaua de căi ferate a României.

Mai mult de 150 de kilometri sunt înconjuraţi, flancaţi, înecaţi, acoperiţi, cu verde, foarte mult verde. Extrem de mult verde pe kilometru pătrat, transpus cât am putut mai fidel în cât mai mult verde pe centimetru pătrat de fotografii. Dintre oraşele şi satele prin care am trecut amintesc aici de Gura Humorului, Frasin, Vama, Câmpulung Moldovenesc, Sadova, Pojorâta, Mestecăniş, Iacobeni, Argestru. Nu am surprins prea multe locomotive sau alte vehicule FeRoviaRe, aici natura cu formele ei rotunde au îngrămădit accesul civilizaţiei. Şi totuşi, minunea de a străpunge dealurile şi munţii, făurită de om şi cu ajutorul lui Dumnezeu, s-a împlinit încă din anii 1900. Carele trase de bestii pufăitoare au creat emoţie şi încântare în rândul localnicilor, în timp ce industriaşii şi-au frecat mâinile cu lăcomie văzându-se cu copacii, straşnicii copaci ai Bucovinei în mâinile lor.


La Mestecăniş, calea ferata ia proporţii artistice şi bate recorduri naţionale



În mare, calea ferată Dărmăneşti – Vatra Dornei, cu lungimea de ~108 kilometri, se află în Nord-Estul Carpaţilor Orientali. Linia străbate zone de şes, dealuri şi munţi, având curbe cu o rază mai mică de 200 de metri, iar declivităţi cu valorile cele mai mari din ţară. Altitudinea staţiei Dărmăneşti este de 294 de metri, iar staţia Vatra Dornei se află la 798 de metri deasupra nivelului mării. Gara din Gura Humorului este situată la 469 de metri, linia urcând continuu până la Vama (531 metri), Câmpulung Moldovenesc (637 metri) şi până la punctul de altitudine maximă – Mestecăniş. Numit şi vârf de pantă, staţia se găseşte la 948 de metri altitudine. Declivitatea maximă întâlnită este de 28 mm/m între staţiile Valea Putnei şi Mestecăniş.

Lucrările pregătitoare construirii liniei au fost finanţate de firmele „Louis Ortileb” şi „CO MUNCHEN”, acestea începând în 1884 şi finalizându-se la 1 mai 1888, când s-a inaugurat tronsonul de cale ferată Dărmăneşti – Câmpulung (71 de kilometri). După câţiva ani, lucrările se continuă pe o distanţă de 15 kilometri până la Valea Putnei (9 ianuarie 1901) şi mai departe încă 22 de kilometri până la Vatra Dornei (data inaugurării: 28 octombrie 1902).


Din punct de vedere personal, au fost câteva probleme în această excursie (am plătit preţ mare pe bilet întreg, m-am accidentat pe traseu, am fost chestionat de poliţie), dar şi rezultatele s-au dovedit a fi pe măsură – suprinderea liniei 502, Suceava – Ilva Mică, aşa cum a fost ea într-o zi de toamnă a mileniului 3. Nu-mi rămâne decât să vă invit la o poveste în care autorul este natura, iar personajul nu este decât un suflet doritor de cunoaştere a trecutului şi a prezentului în materie de istorie feroviară românească.

Un revizor de cale salutând mecanicul ramei electrice


Peisaje de toamna intre Dolhasca si Pascani

1 septembrie 2008 -=- M500: Excursie FeRoviaRă Dolhasca - Paşcani


Dacă eşti pasionat de o activitate, ajungi să urmezi uneori cele mai simple sau cele mai complicate cărări pentru a-ţi trăi pasiunea. De data aceasta, dragi cititori, nu mi-am ales un itinerariu foarte lung în timp sau în distanţă, ci o simplă plimbare de la Dolhasca la Paşcani.

Era început de toamnă, iar un număr de 26 de kilometri plus alte aproape două ore de observat vehicule feroviare în Gara Paşcani s-au scurs prin faţa ochilor mei şi prin faţa aparatului de fotografiat. Aveam să fotografiez locomotive electrice, automotoare Desiro „Săgeata Albastră”, vagoane modernizate sau chiar şi o locomotivă diesel-electrică cu motor Sulzer de 2.100 de CP. Poate sunt lucruri obişnuite pentru un pasionat FeRoviaR, însă prin fiecare element ce compune sistemul de transport FeRoviaR curge sucul atracţiei spre acest domeniu.


Automotoare Diesel Desiro în Gara Paşcani


O plimbare feroviara prin Garile Sucevei

29 august 2008 -=- Suceava: Activitate FeRoviaRă în Gările Iţcani şi Burdujeni


A trecut multă vreme de când Gara Burdujeni nu mai fusese vizitată (aproape 45 de zile) astfel că m-am hotărât să revăd zona feroviară a Sucevei şi să mă plimb pe ruta de 3 kilometri ce leagă cele două gări sucevene: Iţcani şi Burdujeni. După ce am vizitat gările din Paşcani, din Iaşi, din Bucureşti, din Bacău şi din Piatra Neamţ, aveam să mă întorc pe peroanele Gării Iţcani unde plecam spre tabere la mare sau în alte locaţii de neuitat: Tabăra Muncel, Tabăra Delfinul, Tabăra Pustnicu sau Tabăra Lacu Sărat.

Pe lângă fotografiile cu trenuri şi cu infrastructura suceveană, vă voi prezenta câteva informaţii despre Locomotiva Diesel-Electrică de 1250 de cai putere oferite de un specialist de la Faur Bucureşti. Diferenţele dintre aceasta şi Locomotiva Diesel-Hidraulică de 1250 de cai putere sunt aproape insesizabile la aspectul exterior, însă însemnate la interior. Dar până acolo şi până atunci…


Capota mică a locomotivei 69-0028-6


UA-11835228-1