duminică, 29 noiembrie 2009

M500: Gara Suceava Burdujeni

26 februarie - Lucrare la chimie... să se afle compoziţia oxidului de fier

Iată cum uneori ai de făcut o sumedenie de lucruri aparent folositoare (BAC, teme) şi îţi mănâncă mult timpul vieţii (care, conform teoriei de schimbare a polilor magnetici care va avea loc în 2012, timpul se scurge incredibil de repede), m-am hotărât să repornesc suita de mici povestiri cu privire la mini-aventurile prin gările judeţului Suceava (deocamdată. Şi spun deocamdată cu o tărie de fier).

Gara Suceava Burdujeni






Dacă duminică, 24 februarie am luat la pas gara Fălticeni, viitoare haltă de mişcare, pe 26 februarie m-a prins un dor nebun de Suceava, strângându-se cam o lună şi jumătate. Numai bine că s-a potrivit cu o lucrare la chimie... şi-aşa că nu mi-am învăţat. Marţi am ore de la 9 (între 7 şi 9 se face franceză şi biologie pregătire pentru BAC, ori eu nu dau la obiectele acestea); pe la 9.10 mă întâlnesc cu mama şi mă-ntreabă: "Dar nu e cam târziu?" "Lasă că ajung eu, mamă."

Ştii... nu-i frumos să minţi, însă nu-mi place să fac oamenii să se îngrijoreze din pricina mea. Deşi ai o mare responsabilitate că dacă păţeşti undeva ceva... cucu mai ştie unde-ţi mai rămân oasele. În fine...

Am pornit cu hotărâre pe strada Sucevei, şi nu pe Beldiceanu, stradă a cărei locaţie se află şcoala mea, şi am servit o Dacie venită dintr-o comună alăturată. Era pe GPL. Se simţea ce greu urca dealul de la Cumpărătura. Ajungem noi frumos în Mărăşeşti... cu trei lei munciţi şi răs-munciţi (căci 4 se dă acum, dar SE dă, nu înseamnă că trebuie să şi dau) şi pornim cu un Maxi spre... Burdujeni.




Dap... tocmai am aflat cu stupoare că nu mai găsesc filmarea cu pricina... OF! Dar să trecem peste acest moment... OF! Totuşi, am găsit un clip dintre Bethesda şi Gară... deci tot e bine. Cauza a fost că fişierele mai mari de 512 MB nu se copie de pe cameră pe card şi... să aveţi habar de asta în caz de nu ştiaţi. Eu dăunezi am aflat. (Hurray... am găsit filmarea, era ascunsă pe altă partiţie.)

http://www.youtube.com/watch?v=JCul2EigF0c

http://www.youtube.com/watch?v=jPZ_5sPBkmA


Gara... Burdujeni...roşcată-cărămiziu ca de obicei... am luat-o dintr-o parte în alta şi am descoperit că are o lungime de 140 de paşi (deci şi de metri, cred). Nu am ratat ocazia de a-i studia din nou elementele de arhitectură care... alături de acele "felinare" negre îi dau un aspect aparte.




Drăguţ din partea domnului/doamnei care şi-a înmatriculat Dacia Nova cu CFR, în Fălticeni este cineva cu CFU (neştiind ce înseamnă... Căile Ferate Uzinale).

Am găsit interesant să ciuntesc gara şi să prind un mărfar care zona liniştit pe linia... şase dacă nu mă înşel. Era compus din multe-multe Eacs-uri şi încă două Gags-uri la sfârşit.





Intrând în gară... Soarele îmi bătea în ochi şi am zărit-o pe 60-0168-9, locomotivă care activează la CFR infrastructură din câte mi-au spus colegii.






După ce-am prins-o din aproape toate poziţiile, am mai remarcat existenţa celor două linii secundare - 2S şi 1S.




Aş fi vrut să pornesc înspre Suceava Vest, dar... se executau lucrări la revizia de vagoane şi nu am vrut să deranjez/periclitez cu nimic activitatea.




Aşa că am rămas pe tărâmul Burdujeniului. Şi-aşa că aveam o datorie faţă de câţiva prieteni pasionaţi de trenuri de-ai mei cărora le-am promis material didactic. Întorcându-mă voios, am distins două LDH-uri, cred că este vorba despre acestea de aici şi aici.




Apoi intru în triaj, simţindu-mă liber în marea de linii existentă acolo... peste 8 la număr numai în această porţiune.




Staţionau patru vagoane, un Faaaps şi încă trei a căror serie nu le-am aflat încă. Oricum, pe ele scriau că veneau de la Poiana Ilvei. Cred că Faacs-uri erau celelalte trei...




Tăgăduind cu privire la... a face poze sau a nu face la triaj, m-am strecurat pe lângă Uacs-urile portocalii...




Aaa... era să uit. La capătul convoiului, şedea şi un container... tot portocaliu-cărămiziu.




Pe când fotografiam DA-ul, am găsit câteva vagoane camuflate după nişte arbuşti deşi, vagoane a căror provenienţă nu le cunosc şi nici nu ştiu pentru ce au fost folosite. Poate mă ajuaţi voi. Cert este că erau din lemn şi aveau ferestruici.




Şi aşa am intrat din nou în triaj. În continuare vă prezint liniile acestuia.

Linia 13


Linia 14


Linia 15


Linia 16


Linia 17


Linia 18



Am făcut cunoştinţă mai apoi cu... un monstru galben (de fapt erau doi) care avea câteva "gheare" cu care descărca/încărca marfă.






În cadrul aceleiaşi rampe de descărcare, am mai zărit un vagon pe care scria "A NU SE TAMPONA", vagon etalon folosit de SC "TRANSAUTO" SA.






18 linii scrie pe panoul ataşat.




Întreptându-mă spre partea de sud a triajului, am mai găsit o trecere la nivel semnalizată optic şi sonor, oprindu-mi călătoria în dreptul podului. De ce? Pentru că... mai departe erau alţi muncitori CFR care îşi făceau treaba. Ştiţi că nu-mi place să atrag atenţia la faţa locului.






Panourile ZONĂ DE SIGURANŢĂ FEROVIARĂ îmi stăteau ca un ghimpe pe degetele picioarelor şi mă făceau mai prudent cu fiecare pas călcat. Nu de alta, dar aveam caiete de matematică în ghiozdan şi nu voiam să se facă tam-tam.




Prietenul meu de ocazie nu a vrut să se uite la mine când l-am invitat la o şedinţă foto aşa că am plecat din gară... supărat pe el.




Nu mi-am mai luat "La revedere!" de la gară, ci m-am grăbit să ajung spre casă. Se făcu ora 11 iar la 13 trebuia să fiu în Fălticeni, să fac niscaiva cumpărături. Din păcate, următorul tren trecea pe la ora 11.20 şi nu am vrut să forţez timpul. Am plecat mulţumit de prada capturată. E-un fel de a spune, bineînţeles.

http://www.youtube.com/watch?v=-OIfNJ5b1F0


Ajuns în Obcini, patria unor locuri frumoase cunoscute în grabă de mine, am decis să cobor... Să cobor pe unde circulă toate autotrenurile... Auzisem ceva vag despre Şcheia... gara Suceava Vest.




Şi coborâm... Multe case frumoase am văzut, care mai de care mai îngrijite. Gospodine cu halat şi meşteri care făceau treburile casei.




Tot coborând... mă întâlnesc cu o coloană de maşini... Vă imaginaţi ce "relaxaţi" erau şoferii şi şoferiţele respective.






Am prins şi-un Ford Mondeo drăguţ, model nou.




După care... observ catenera. Ce fericit mai eram... Suceava Vest... prima vizită.




Un pod îngrijit şi din nou o suită de firme, hale industriale şi tot felul de rampe de descărcare.










Undeva, departe, scrie: România - Pace.




Prin gară trec 8 trenuri, tot atâtea cât trec şi prin Fălticeni. Gara e largă, are peste 5 linii şi ceea ce m-a impresionat a fost clădirea acesteia, cu o porţiune realizată doar din sticlă, asemeni unei verande. Frumos! :smile:








Urcând spre casă... din nou aceeaşi coadă luungă, iar pe sensul invers veneau maşini şi cu 80 km/h, fericiţi că au scăpat de infernul de mai jos.




Plimbarea se termină pe la ora 13, când ajung în Fălticeni şi-i cumpăr o pereche de adidaşi buni fratelui meu, Costel, de lângă bazar. Bazar de lângă care am prins un BMW chior.



Fericit, din nou, mă pun în pat după o zi grea şi adorm... chiar şi acum, când scriu aceste rânduri.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

UA-11835228-1